Bucurestenii, cei mai mari restantieri la banci
Data publicarii: 07-11-2007 | Finante-BanciPopulatia si firmele din Bucuresti sunt cei mai mari restantieri la banci, cu aproximativ o treime din valoarea creditelor restante raportate la sfarsitul lunii septembrie 2007, potrivit 'Comportamentului financiar al populatiei si agentilor economici in profil teritorial - septembrie 2007', publicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Valoarea totala a creditelor restante, in lei si valuta, raportate BNR la finele lunii septembrie, se cifreaza la 989,11 milioane lei (echivalent), din care 703,604 milioane lei credite in moneda nationala si 285,514 milioane lei credite in valuta exprimate in lei.
Populatia si firmele din Capitala inregistrau credite restante in moneda nationala de 202,981 milioane lei si credite restante in valuta de 134,769 milioane lei.
La creditele in lei, cei mari datornici dupa bucuresteni erau persoanele fizice si firmele din judetele Cluj - 31,49 milioane lei, Iasi - 31,41 milioane lei, Brasov - 30,19 milioane lei, Bihor - 27,34 milioane lei, Ialomita - 26,65 milioane lei, Dolj - 20,93 milioane lei, Timis - 20,33 milioane lei, Suceava - 17,1 milioane lei si Arad - 17,03 milioane lei, iar la creditele in valuta cei din Bihor - 14,36 milioane lei, Ialomita - 13,64 milioane lei, Cluj - 11,67 milioane lei si Brasov - 10,92 milioane lei.
Populatia a contractat credite de peste 60,6 miliarde echivalent lei de la banci, pana la finele lunii septembrie din acest an, din care peste 78 la suta sunt credite de consum, in valoare de peste 47,45 miliarde echivalent lei, potrivit datelor BNR.
Creditele in lei contractate de populatie s-au cifrat, la finele lunii septembrie, la 31,01 miliarde lei, din care 29,047 miliarde de lei au fost credite de consum. Creditele in valuta exprimate in lei au fost de 29,596 miliarde de lei, din care 18,41 miliarde lei sunt credite de consum.
Firmele au contractat credite in lei si in valuta de peste 65,62 miliarde echivalent lei. Creditele in lei contractate de firme s-au cifrat la 30,629 miliarde lei, iar cele in valuta exprimate in lei la 34,997 miliarde lei.
Totalul creditelor contractate de firme si populatie pana la finele lunii septembrie a fost de 129,482 miliarde echivalent lei.
ROMPRES
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online
- Copiii intră în vacanță, hackerii nu - Sfaturi ARB pentru siguranța online în familie
- Studiu EY: Trei din patru departamente juridice își perfecționează strategiile de tehnologie și date, dar numai 25% prioritizează GenAI
- Alegerile prezidențiale aduc calm pe piețele financiare: leul rămâne stabil, investitorii mizează pe continuitate
- Studiu EY: Consumatorii caută forme de divertisment locale și live în contextul incertitudinii globale, însă tehnologia rămâne un element esențial