CCR decizie: Iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac, spune un inalt oficial BNR

Inflatia va sari la un nivel de doua cifre, iar deficitul bugetar va ajunge la 7% din PIB in 2009, in urma deciziilor de miercuri ale Curtii Costitutionale privind majorarea salariilor profesorilor si cresterea punctului de pensie, a spus un oficial din Banca Nationala a Romaniei.

"Iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac", a fost reactia oficialului mentionat, care a adaugat ca deficitul bugetar al Romaniei nu va mai putea fi mentinut in acest an sub pragul de 3% din produsul intern brut (PIB), iar acest lucru ar putea atrage si scaderea ratingului de tara si, implicit, diminuarea drastica a investitiilor straine.

Mai mult, oficialul BNR atrage atentia ca presiunile pe cursul leu/euro vor spori foarte mult in urma majorarii cheltuielilor salariale.

Banca centrala tinteste o inflatie de 3,8%, plus sau minus un punct procentul, pentru sfarsitul acestui an, dar anticipeaza o inflatie de 6,6%, in vreme ce pentru finalul lui 2009 tinteste o inflatie de 3,5%, cu intervalul aferent de +/- 1 pp.

Marti, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara in fata Parlamentului ca bugetul Romaniei trebuie sa aiba in perioada urmatoare deficite extrem de mici, pentru care este nevoie de o regandire a veniturilor si cheltuielilor, iar politica monetara trebuie sa ramana prudenta si adecvata.

"Daca problema nivelului de trai ar fi rezolvata prin decizii politice, toate tarile din lume ar fi bogate. Exact acolo unde nu a fost respectata legatura intre salarii si productivitate, tarile au intrat in declin agresiv", spunea Isarescu, dand exemplul Argentinei, care a intrat in colaps in 2001.

Potrivit analistilor economici, majorarile salariale ale bugetarilor din aceasta toamna ar putea costa bugetul Romaniei 10 miliarde euro.

Curtea Constitututionala a decis, miercuri, ca nu se incalca legea fundamentala prin modificarile privind legea Curtii de Conturi, marirea salariilor cu 50% pentru profesori si cresterea punctului de pensie pentru categoriile grele de munca.

Sesizarea presedintelui Romaniei privind legea Curtii de Conturi s-a discutat, miercuri, la Curtea Constitutionala, alaturi de sesizarea Guvernului privind modificarile prin care s-a marit cu 50% si respectiv 25% punctul de pensie la categoriile I si, respectiv, II de munca.

A treia sesizare dezbatuta miercuri a fost contestatia Guvernului impotriva Legii de majorare a salariilor profesorilor cu 50%.

La randul sau, primul ministrul Calin Popescu Tariceanu a contestat la Curtea Constitutionala legea de majorare a salariilor profesorilor, motivand ca nu exista sursa de finantare pentru cresterea salariilor dascalilor cu 50%.

Premierul Tariceanu a declarat ca, in unanimitate, conducerea PNL a decis sa nu sustina punerea in aplicare a maririi salariilor cadrelor didactice cu 50%, indiferent de costurile politice, precizand ca are variante de a impiedica aceasta majorare.

Tot Guvernul a sesizat CCR de modificarile operate in 23 septembrie de deputati, prin care a fost marit cu 50%, respectiv cu 25%, punctul de pensie la categoriile I si II de munca, masura aplicabila de la 1 ianuarie 2009.

"Acest document nu precizeaza sursele de finantare si contravine principiului constitutional privind egalitatea cetatenilor in fata legii, declara, pe 2 octombrie, seful SGG, Gabriel Berca, ratiunea contestarii legii la CCR.

Actul normativ adoptat de Parlament nu precizeaza sursele bugetare de finantare, asa cum prevede articolul 138 aliniatul 5 din Constitutie, potrivit caruia "nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare", a declarat Berca. El a explicat ca proiectul de act normativ a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ, iar Guvernul a dat de asemenea un punct de vedere negativ din acelasi motiv: initiatorii nu au precizat sursa de finantare.

Secretarul general al Guvernului a precizat ca sumele necesare majorarii punctului de pensie pentru categoriile I si II de munca, potrivit Legii adoptate de Parlament, ar presupune un efort bugetar de 2,75 de miliarde de lei anual. Mai mult, casele de pensii ar avea nevoie de 1,98 de milioane de lei in plus, anual, pentru activitati precum tiparirea si transmiterea deciziilor de majorare a pensiilor.

NewsIn