Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an

Punct de vedere EY

La finalul anului 2023, România a introdus o serie de modificări fiscale semnificative, printre care și impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, cunoscut sub numele de „taxă pe lux”. Această măsură fiscală, aplicabilă din ianuarie 2024, a stârnit numeroase discuții și analize, atât în rândul contribuabililor, cât și în cel al experților din domeniu. Impozitul special reprezintă o premieră pentru sistemul fiscal românesc și vizează proprietarii de locuințe și mașini cu valori considerabil mari, punând astfel în aplicare principii de taxare care reflectă o orientare spre echitate și justiție fiscală.

Legea nr. 296/2023 introduce acest impozit special, care se aplică persoanelor fizice deținătoare de clădiri rezidențiale cu o valoare estimată mai mare de aproximativ 500.000 de euro și autoturisme a căror valoare de achiziție depășește suma de aproximativ 75.000 de euro. În ceea ce privește locuințele, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea proprietății și un plafon neimpozabil prestabilit, iar pentru autoturisme, aceeași cotă se aplică asupra diferenței dintre valoarea de achiziție a vehiculului și plafonul neimpozabil.

Un aspect esențial de reținut este termenul de plată a acestui impozit special, care trebuie declarat și achitat la ANAF până la data de 30 aprilie a anului fiscal respectiv pentru imobile și până la 31 decembrie pentru autoturisme. În cazul vehiculelor, impozitul se datorează pe o perioadă limitată de cinci ani de la momentul achiziției, iar pentru clădirile deținute în cotă-parte, modalitatea de declarare și plată a impozitului rămâne încă neclarificată, așteptându-se detalii suplimentare în normele de aplicare.

În contextul acestor modificări, se ridică mai multe întrebări referitoare la modalitățile de calcul și declarare a impozitului, în special în situații complexe precum coproprietatea. De asemenea, sunt așteptate clarificări cu privire la baza de calcul a impozitului, care poate fi determinată fie pe baza grilei notariale, fie a unei evaluări de piață, fie conform informațiilor deținute de ANAF.

Un alt punct de interes este gestionarea situațiilor în care proprietățile sunt vândute sau achiziționate în cursul anului fiscal, precum și modul în care se va ajusta impozitul în aceste cazuri. În prezent, legislația prevede că doar persoanele fizice care dețin proprietatea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior sunt obligate la raportare și plată, ceea ce ridică întrebări legate de echitatea și coerența aplicării acestui impozit.

Introducerea impozitului pe lux în România urmează tendințele internaționale, multe țări având deja în vigoare astfel de taxe care vizează bunurile de valoare mare. Exemplele din Franța, Danemarca sau Moldova ilustrează diverse moduri de implementare a acestei forme de taxare, care are ca scop nu doar creșterea veniturilor bugetare, dar și promovarea unei distribuiri mai echitabile a sarcinilor fiscale.

Pe măsură ce detalii suplimentare vor fi publicate și normele de aplicare vor deveni clare, va fi posibil să se evalueze mai bine impactul acestei măsuri fiscale atât din perspectiva colectării veniturilor, cât și a conformității fiscale. De asemenea, va fi interesant de observat reacția publicului și modul în care această taxă va fi percepută în contextul mai larg al politicii fiscale din România.