Studiu Deloitte: Majoritatea liderilor de business din Romania considera ca PNRR va contribui la competitivitatea economiei locale in urmatorii cinci an
Data publicarii: 09-04-2024 | EconomieStudiul realizat de Deloitte în nouă state membre UE, inclusiv România, arată că trei sferturi dintre liderii de afaceri din țară (75%) cred că reformele și investițiile efectuate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor stimula competitivitatea economiei locale în următorii cinci ani. Aceste reforme sunt percepute ca fiind esențiale pentru ajutarea afacerilor locale să treacă la modele operaționale mai eficiente și mai durabile. Mai mult, 41% dintre executivii români sunt bine informați cu privire la obiectivele și zonele de intervenție ale PNRR, cea ce denotă un nivel crescut de conștientizare în rândul mediului de afaceri.
Inovarea, digitalizarea și sustenabilitatea sunt priorități strategice ale fondului NextGenerationEU (NGEU), iar companiile din UE își ajustează strategiile pentru a se conforma acestor direcții. Conform studiului, peste o treime dintre companiile europene au revizuit strategia de inovare, 40% pe cea de digitalizare și 31% pe cea de sustenabilitate, fiind încurajate să investească în tranziția verde. În cazul României, procentele sunt peste medie la fiecare dintre aceste aspecte, cu 37% declarând revizuirea strategiei de inovare, 50% pe cea de digitalizare și 61% intenționând să crească investițiile în sustenabilitate.
Executivii chestionați au exprimat un nivel semnificativ de sprijin pentru continuarea unor mecanisme similare cu NGEU și după 2026, pentru a face față unor eventuale instabilități sistematice. În plus, ei cred că fondurile atrase de state prin PNRR vor stimula investițiile private în spațiul comunitar. Cu toate acestea, există și solicitări pentru sprijin suplimentar din partea UE, cum ar fi granturi și subvenții pentru antreprenori, precum și mecanisme de decizie mai rapide și mai puțin birocratizate.
„România se numără printre statele cu cel mai mare procent de alocări din NGEU raportat la PIB (12%), potrivit datelor Comisiei Europene, ceea ce motivează mediul privat să examineze și acceseze diversele zone de oportunitate; așa se explică procentele peste medie relevate de studiu în ceea ce privește interesul pentru licitațiile din PNRR sau gradul de familiarizare a liderilor de afaceri din România cu obiectivele și direcțiile planului, dar mai ales procentele legate de influența PNRR asupra proiectelor din zona digitalizării și a sustenabilității. Un aflux de resurse de dimensiunea celui existent în cadrul NGEU, cu tranșe condiționate pe criterii de performanță, reclamă, însă, și o capacitate de procesare constantă în plan național, atât în mediul public, cât și în cel privat, iar realități persistente, precum inflația sau blocajele de pe lanțurile de aprovizionare, afectează buna desfășurare și încadrarea în termene a proiectelor și procedurilor de atribuire a contractelor aferente”, a declarat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.
Companiile din România par să fie receptive la PNRR, cu un interes crescut pentru licitațiile din cadrul programului și cu un grad de familiaritate ridicat cu obiectivele și direcțiile acestuia. Cu toate acestea, există provocări legate de capacitatea de procesare și implementare a proiectelor, având în vedere realități persistente precum inflația și blocajele din lanțurile de aprovizionare.
În ansamblu, studiul arată că există un sprijin considerabil pentru NGEU și că există o percepție pozitivă în rândul liderilor de afaceri cu privire la impactul acestuia asupra economiilor și strategiilor lor. Totuși, sunt necesare eforturi continue pentru a asigura o implementare eficientă și pentru a depăși obstacolele practice care ar putea afecta succesul programului în viitor
Inovarea, digitalizarea și sustenabilitatea sunt priorități strategice ale fondului NextGenerationEU (NGEU), iar companiile din UE își ajustează strategiile pentru a se conforma acestor direcții. Conform studiului, peste o treime dintre companiile europene au revizuit strategia de inovare, 40% pe cea de digitalizare și 31% pe cea de sustenabilitate, fiind încurajate să investească în tranziția verde. În cazul României, procentele sunt peste medie la fiecare dintre aceste aspecte, cu 37% declarând revizuirea strategiei de inovare, 50% pe cea de digitalizare și 61% intenționând să crească investițiile în sustenabilitate.
Executivii chestionați au exprimat un nivel semnificativ de sprijin pentru continuarea unor mecanisme similare cu NGEU și după 2026, pentru a face față unor eventuale instabilități sistematice. În plus, ei cred că fondurile atrase de state prin PNRR vor stimula investițiile private în spațiul comunitar. Cu toate acestea, există și solicitări pentru sprijin suplimentar din partea UE, cum ar fi granturi și subvenții pentru antreprenori, precum și mecanisme de decizie mai rapide și mai puțin birocratizate.
„România se numără printre statele cu cel mai mare procent de alocări din NGEU raportat la PIB (12%), potrivit datelor Comisiei Europene, ceea ce motivează mediul privat să examineze și acceseze diversele zone de oportunitate; așa se explică procentele peste medie relevate de studiu în ceea ce privește interesul pentru licitațiile din PNRR sau gradul de familiarizare a liderilor de afaceri din România cu obiectivele și direcțiile planului, dar mai ales procentele legate de influența PNRR asupra proiectelor din zona digitalizării și a sustenabilității. Un aflux de resurse de dimensiunea celui existent în cadrul NGEU, cu tranșe condiționate pe criterii de performanță, reclamă, însă, și o capacitate de procesare constantă în plan național, atât în mediul public, cât și în cel privat, iar realități persistente, precum inflația sau blocajele de pe lanțurile de aprovizionare, afectează buna desfășurare și încadrarea în termene a proiectelor și procedurilor de atribuire a contractelor aferente”, a declarat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.
Companiile din România par să fie receptive la PNRR, cu un interes crescut pentru licitațiile din cadrul programului și cu un grad de familiaritate ridicat cu obiectivele și direcțiile acestuia. Cu toate acestea, există provocări legate de capacitatea de procesare și implementare a proiectelor, având în vedere realități persistente precum inflația și blocajele din lanțurile de aprovizionare.
În ansamblu, studiul arată că există un sprijin considerabil pentru NGEU și că există o percepție pozitivă în rândul liderilor de afaceri cu privire la impactul acestuia asupra economiilor și strategiilor lor. Totuși, sunt necesare eforturi continue pentru a asigura o implementare eficientă și pentru a depăși obstacolele practice care ar putea afecta succesul programului în viitor
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Revolut depășește 2 milioane de clienți ai aplicației Revolut <18
- Cum vor ajuta soluțiile AI în procesele de optimizare fiscală ale companiilor?
- Studiu Deloitte: Tranzitia catre economia circulara a incetinit la nivel global in 2023
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa