Alegerile complica reactia Romaniei la criza financiara, comenteaza Reuters

Principalele partide romanesti se intrec in promisiuni financiare inaintea alegerilor generale din 30 noiembrie, sfidand apelurile internationale la reducerea cheltuielilor pentru a proteja tara de criza financiara, comenteaza Reuters.

Economistii avertizeaza ca Romania trebuie sa isi reduca cheltuielile, sa reformeze sectorul public si sa se asigure ca politicile sunt implementate eficient, in caz contrar existand riscul destabilizarii economiei. Unii spun chiar ca Romania ar trebui sa ceara, preventiv, ajutorul Fondului Monetar International, dupa ce vecinele sale Ungaria si Ucraina au facut acest lucru pentru a reda increderea investitorilor.

Dar nici Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, nici partidele de opozitie, prinse intr-o cursa electorala stransa, nu au facut din prudenta fiscala principala lor prioritate. Toate partidele resping criticile straine, inclusiv ale FMI, ca fiind lipsite de obiectivitate, iar Guvernul risca sa nu isi poata asuma meritul pentru cresterea economica mare de anul acesta, cea mai ridicata din UE.

"Peisajul politic actual al Romaniei are toate ingredientele unui cocteil Molotov, distructiv pentru reforme", a comentat analistul politic Emil Hurezeanu. "Avem batalii pe toate fronturile: intre presedinte si Guvern, intre sindicate si Guvern, intre Guvern si Parlament".

Majoritatea romanilor nu au simtit inca impactul crizei financiare globale la fel de dureros ca occidentalii, ceea ce face cu atat mai dificil de explicat nevoia de austeritate fiscala, comenteaza Reuters. Caderea leului dupa falimentul bancii de investitii Lehman Brothers a fost atenuata de interventia bancii centrale, iar scaderea cu aproape 75% inregistrata anul acesta de actiunile lichide a afectat un procent mic din populatie. Iar daca numarul locurilor de munca va scadea anul viitor pe masura ce scaderea cererii va afecta vanzarile, pentru moment somajul este de doar 4%.

"Nu o sa spun ca romanii nu isi vor mai cumpara porc de Craciun pentru ca Lehman a dat faliment. Dar anul viitor s-ar putea sa asistam la ceva mai multe probleme", a comentat Ovidiu Fer, de la Wood & Company, in Praga.

Romania este cea mai saraca tara din UE, dupa Bulgaria, dar nivelul de trai creste rapid datorita cresterii economice, favorizata de consum, importurile de tehnologie si investitiile in constructii. Primul semn de necazuri a intervenit saptamana trecuta, cand Standard &Poor's a coborat cu o treapta ratingurile Romaniei pentru imprumuturile in valuta si a scos-o din categoria statelor care au calificative din categoria "investment grade". Alte agentii de rating nu au urmat exemplul Standard &Poor's, Moody's Investors Service apreciind ca acest lucru ar fi o greseala, partial pentru ca Romania are o datorie publica mica.

Tariceanu a incercat sa limiteze cheltuielile preelectorale obligand Parlamentul sa amane marirea salariilor profesorilor cu 50%. La scurt timp dupa coborarea ratingului Romaniei, el a spus ca asemenea cresteri salariale sunt periculoase intr-o perioada de tulburari financiare mondiale. "Imaginati-va ca economia globala este Titanicul care s-a lovit de iceberg. Si unii au inceput, la etajele inferioare, sa fie cu apa pana aici, iar sus, la etajele doi-trei, canta muzica. Si aia la care canta muzica sunt aici, prin Romania, si nu au auzit ca Titanicul s-a lovit de un iceberg!", a declarat premierul.

Totusi, partidul sau a continuat sa promita salarii mai mari pentru anul viitor, in contextul in care sindicatele au amenintat cu greve masive.

Spre deosebire de 2004, cand campania electorala s-a concentrat pe coruptie, anul acesta pensiile si salariile sunt principala tema de dezbatere, in special in contextul in care Partidul Social Democrat se straduieste sa se refaca dupa scandalurile de coruptie, comenteaza Reuters. Partidele promit salarii mai mari, subventii pentru studenti si copii si reduceri de taxe.

Si mai ingrijoratoare sunt indiciile ca alegerile vor fi urmate de indelungate negocieri pentru formarea unei coalitii. Sondajele arata ca Partidul Democrat-Liberal (PD-L) si PSD sunt aproape la egalitate la circa 30%, in timp ce liberalii lui Tariceanu se situeaza sub 20%. Principalele doua scenarii considerate probabile, o coalitie PD-L-PNL sau una PNL-PSD, sunt considerate dificil de realizat din cauza divergentelor.

Unii analisti spun ca cea mai buna sansa a Romaniei pentru reforme ar fi refacerea coalitiei celor doua partide care au obtinut puterea in 2004. PNL si PD-L vor sa mentina taxele la nivelurile actuale si sa introduca unele masuri de austeritate fiscala, dar o veche rivalitate intre Tariceanu si presedintele Basescu a dus la destramarea coalitiei in 2007.

"Romania nu este suficient de modesta in conditiile mondiale actuale", a comentat Barbara Nestor, de la Commerzbank, Londra. "Cu cat trece timpul, cu atat mai mult isi reduc credibilitatea".

NewsIn