Criza economica se trateaza cu muzica de Bach

Criza economica isi arata efectele si in cabinetele de boli mintale din Romania. Cateva sute de oameni intra zilnic in Spitalul de psihiatrie Titan "Doctor Constantin Gorgos" din Bucuresti, majoritatea dintre ei suferind de depresie. Specialistii din aceasta unitate medicala spun ca numarul pacientilor a crescut in ultimul timp din cauza problemelor economice. "Cei mai multi dintre oamenii care sufera de depresie sunt saraci. Daca toti romanii ar avea un serviciu si un salariu decent, atunci ne-ar scadea la jumatate numarul de pacienti", recunoaste Alexandru Lucian, directorul medical al spitalului. In cea mai mare parte, profilul pacientilor este acelasi: omul are intre 40 si 50 de ani si tocmai si-a pierdut serviciul.

Nu stie cum sa iasa din impas - este plin de datorii, dar nu-si gaseste loc de munca - si cade in depresie. Aceasta nu este chiar o boala mintala, iar daca este tratata la timp, omul poate fi salvat, ne-au explicat psihoterapeutii de la spitalul Titan. Specialistii spun ca in ultima vreme a crescut si numarul tinerilor care au nevoie de ajutor psihologic. Printre metodele de tratament folosite in clinica bucuresteana se numara meloterapia - terapia prin muzica si artterapia - terapia prin desen. Acestea se folosesc la scara extinsa in clinicile din Occident, dar sunt mai putin raspandite in Romania.

Cine se duce intr-un spital de psihiatrie poate vedea rezultatul ultimilor 20 de ani de tranzitie, dar si pe cel al crizei economice actuale. Am fost zilele trecute la una dintre cele mai bune unitati sanitare din Romania - Spitalul de Psihiatrie Titan "Dr. Constantin Gorgos". Unitatea a fost infiintata in 2002, intr-o aripa a Policlinicii Titan, din Bucuresti. Spitalul a fost refacut cu un an in urma, astfel incat acum se ridica la standarde inalte nu numai ca dotari, ci si prin tratamentele oferite pacientilor. Aproximativ 300 de oameni vin zilnic aici sa se trateze. Numarul vizitatorilor aproape s-a dublat in ultimii trei ani, dupa cum spun specialistii care lucreaza in aceasta unitate medicala. "Daca toti romanii ar avea serviciu si un salariu decent, atunci ne-ar scadea la jumatate numarul de pacienti", recunoaste directorul medical al institutiei, Alexandru Lucian.

Terapia prin muzica

Pacientii asculta muzica. Se linistesc. Muzica clasica. Mozart, Bach, Beethoven, Chopin. Se aduna cam noua oameni intr-o sala. Meloterapeutul le vorbeste mai intai despre ce vor asculta, cine a compus melodia, cand a trait compozitorul. Apoi urmeaza o ora pentru sunete. Fiecare traieste muzica asa cum ii dicteaza sufletul. La final, discutii. Oamenii spun la ce s-au gandit in timpul auditiei. Unii la flori, altii la drumuri de munte, la mare sau la o amintire frumoasa din viata lor. si zambesc. Isi deschid sufletul. Comunica. Ei, care pana mai ieri erau inchisi in propria lor "carapace", acum vorbesc. Despre orice. si despre problemele lor. Despre ce-i framanta.

Cauze sociale

Nu toti cei care se prezinta la un spital de psihiatrie sunt neaparat nebuni, a tinut sa precizeze directorul Alexandru Lucian. "De cele mai multe ori, avem de-a face cu niste cauze de natura sociala pentru aceste dereglari comportamentale", zice specialistul. Nu poate fi exclusa nici varianta ca unii oameni sa aiba o anumita boala mintala din nastere, care sa izbucneasca la un moment dat, din diverse motive. Ni s-a explicat insa ca depresia nu trebuie neaparat privita ca o boala. Ea este intr-un fel "sora" mai mica, daca putem spune asa, a unei boli mintale grave - tulburarea bipolara. Dar daca depresia e tratata la timp si in mod corect, atunci omul poate fi salvat, astfel incat sa nu ajunga la boala mintala propriu-zisa.

Depresia si saracia

Exista nenumarate exemple de depresie, din viata celor care au ajuns recent la acest spital. De cele mai multe ori, profilul este acelasi - omul are vreo 40-50 de ani si s-a trezit dat afara din fabrica unde lucra. si aici e un lucru demn de remarcat, cum a spus directorul Lucian - majoritatea oamenilor care sufera de depresie sunt saraci. Asa ca vorbim mai ales de persoane care depindeau numai de salariul lor. Cand au fost dati afara, au ramas ai nimanui. Simteau ca le fuge pamantul de sub picioare, in timp ce erau impresurati de datorii. Ajungeau apoi la ideea ca si-au ratat viata, ca nu mai sunt buni de nimic. Unii au continuat sa traiasca dupa acelasi program.

Se trezeau dimineata la ora 5.00, asa cum facusera ani si ani la rand, cand se duceau la serviciu. Numai ca acum, dupa ce au fost dati afara, nu mai aveau unde sa se duca, ramaneau cu ochii pe pereti. "Multi se intreaba si ne intreaba si pe noi cu ce au gresit. Pentru ca ei toata viata n-au facut altceva decat sa munceasca, sa-si faca datoria. Acum de ce nu mai are nimeni nevoie de ei?", ne face directorul Lucian un tablou al dramelor umane pe care le-a cunoscut in ultimul timp.

Integral in Romania Libera