50 miliarde de euro. Datoria publica s-a dublat in anii de criza, dar nu stim unde s-au dus banii

PIB-ul - valoarea adaugata in economie - este aproape de nivelul de la inceputul crizei, adica 140 mld. euro. 

Datoria publica - interna si externa - a prins viteza in cinci ani de la falimentul in 16 septembrie al bancii americane Lehman Brothers, cand a inceput criza, si a ajuns la un nivel mai mult decat dublu comparativ cu sfarsitul anului 2008, cand criza mondiala incepea sa se faca simtita in Romania, depasind pragul de 250 mld. lei (56 mld. euro). In schimb, PIB-ul - valoarea adaugata in economie - este aproape de nivelul de la inceputul crizei, adica 140 mld. euro, dupa caderea groaznica din 2009 si 2010.

Imprumutul record de aproape 20 mld. euro, contractat la inceputul lui 2009 de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala de presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc si guvernatorul BNR Mugur Isarescu, a contribuit din plin la saltul datoriei publice. La Ministerul Finantelor a ajuns mai putin de jumatate din imprumutul extern total, restul mergand la BNR. Banca centrala ramburseaza imprumutul FMI din rezerva valutara, deci nu afecteaza bugetul de stat, dar slabeste pozitia valutara a Romaniei.

Problema este ca banii ajunsi in buget au fost directionati preponderent spre pensii si salarii, care au fost reintregite in acest an, in timp ce cheltuielile de investitii au fost in declin. Romania, cu 548 de kilometri de autostrazi, ramane la coada Europei in materie de infrastructura. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - CNADNR - a scos la licitatie numai in ultimii trei ani proiecte pentru constructia a 370 de kilometri de autostrazi, dar a terminat numai 42 km, potrivit unei analize publicate de ZF.

Guvernul Ponta (USL-PSD si PNL), venit la putere de un an, pe fondul nemultumirilor populatiei la adresa guvernarii Basescu-Boc - PDL, a tot invocat lipsa spatiului fiscal pentru investitii mari si a adus in discutie ideea prioritizarii proiectelor, insa progresele sunt nesemnificative.

Dar volumul redus al investitiilor reflecta atat gradul scazut de absorbtie a fondurilor europene destinate investitiilor planificate, din cauza blocarii unor programe operationale, cat si transformarea acestora intr-un instrument de echilibrare a deficitului bugetar, investitiile fiind mereu "sacrificate" pentru atingerea tintelor trimestriale si anuale.

Integral in ZF.ro