Milioane castigate din fabricarea seifurilorData publicarii: 14-11-2006

De noua ani, la Arad se produc cele mai sigure case de bani din lume, aflam din Evenimentul Zilei. Aici functioneaza, din 1996, firma Securo Tech SRL, infiintata cu capital integral german de catre Burg Wachter KG Germania. Firma "mama", lider mondial in domeniul mecanismelor si produselor de tehnica de securitate, a vandut in toata lumea cele peste 155 de case de bani produse la Arad incepand din 1997. Directorul de vanzari al firmei din Romania, Alexandru Ciucuiu, spune ca problemele cele mai mari vin din lipsa unor reglementari care sa ordoneze piata din domeniu. Diferentele de sistem intre Uniunea Europeana si Romania sunt inca foarte mari.

Dezinteres pe piata asigurarilor

In Uniunea Europeana, spune Ciucuiu, productia de case de bani este puternic influentata de marile societati de asigurari care cer laboratoarelor specializate sa testeze produsele firmelor existente pe piata. In functie de gradul de siguranta a casei de bani pe care o detine asiguratul, conditiile de asigurare sunt diferite.

"Exista laboratoare specializate fondate de societati de asigurari care pur si simplu testeaza cat de bune sunt casele de bani. Se poate intampla sa dispara banii si apoi sa ceri asigurarilor sa acopere paguba.

Pana la urma, firmele de asigurari sunt cele care dau despagubirile si sunt direct interesate sa aiba o clasificare clara. In tarile civilizate, cand se face asigurarea se intreaba ce tip de casa de bani are asiguratul.

In Romania inca nu se intampla asa ceva. Noi am purtat discutii cu diversi factori de decizie de la firme de asigurari din Romania si nu si-au dat interesul. Neexistand reglementari, sunt pe piata case de bani nesigure", declara directorul firmei aradene.

Acesta spune ca in lipsa reglementarilor si a sistemului firmelor de asigurari, pe piata din Romania sunt seifuri care nu ofera nicio siguranta: "Va pot arata case de bani care se pot sparge mai repede decat se deschid cu codul".

Know-how-ul e cel mai scump

Productia de seifuri, lacate si alte mecanisme de siguranta implica cele mai mari costuri la capitolul tehnologii de fabricatie. Exista o intreaga procedura care trebuie parcursa inainte de inceperea efectiva a productiei, iar pentru o firma care nu are traditie in domeniu, aceasta procedura poate fi extrem de costisitoare.

"Cele mai scumpe sunt proiectarea, testarea si certificarea fiecarui model", spune Ciucuiu. Mari cheltuieli implica si achizitionarea liniilor de productie care sunt special create pentru industria sistemelor mecanice de siguranta.

Sunt utilaje speciale care nu pot fi manevrate decat de personal cu pregatire adecvata, costurile formarii specialistilor fiind si ele importante. Succesul firmei aradene a fost mult influentat de faptul ca, avand societatea "mama" in Germania, a fost scutita de costuri privind certificarea.

"Nu stiu exact cat sunt costurile initiale pentru demararea afacerii intrucat liniile de productie au venit din Germania. Tot ei se ocupa de testari si certificari", a mai spus Ciucuiu.

Rentabilitatea nu depaseste insa cu nimic industria de profil, de confectii metalice. Totul depinde de eficienta folosirii capacitatii de productie si de o buna retea de vanzare.

Se schimba mentalitatea romanilor

Principala problema in Romania in productia caselor de bani este vidul de ordin legislativ care duce la concurenta neloiala. Reprezentantii firmei aradene au semnalat si probleme de mentalitate: "La romani, principiul era sa-si puna un lacat serios la poarta dupa ce li s-au furat caii", spune Ciucuiu.

In ultima perioada au inceput insa sa se vada schimbari. Sunt clienti care prefera calitate chiar daca platesc mai mult. "Avem clienti care au dat si o suta de milioane pe o casa de bani. Intervin si situatii in care putem sa aurim manerele sau sa incrustam diamante", a mai spus directorul aradean.

Principalii clienti sunt banci si firme care administreaza hoteluri, dar si companii mari care gestioneaza zilnic sume consistente de bani, de la hipermagazine la firme de televiziune prin cablu. 

Citeste tot articolul in Evenimentul Zilei