ARAM: Legislatia viitoare privind ambalajele trebuie sa tina cont atat de ambalajele returnabile, cat si nereturnabile

Legislatia viitoare privind ambalajele trebuie sa tina cont atat de ambalajele returnabile, cat si de cele nereturnabile, potrivit pozitiei oficiale a Asociatiei Romane pentru Ambalaje si Mediu (ARAM), exprimata, vineri, intr-o conferinta de presa.

'Scopul comun al industriei, al autorităților guvernamentale centrale și locale și al comunității trebuie să fie un sistem integrat de recuperare a ambalajelor folosite care să fie util atât din punct de vedere economic, cât și al mediului. Trebuie să existe o libertate deplină în alegerea materialelor folosite pentru ambalarea bunurilor de consum, cu condiția respectării standardelor sanitare recunoscute pe plan internațional. În consecință, orice legislație viitoare privind ambalajele trebuie să țină cont atât de ambalajele returnabile, cât și cele nereturnabile, conformându-se astfel cerințelor europene, așa cum sunt acestea definite în Directiva Uniunii Europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje adoptată în decembrie 1994 și completată în 2004', notează reprezentanți ARAM.

Potrivit organizației, "industriei trebuie să i se permită prin legislația privind ambalajele să organizeze ea însăși modul în care își asumă partea sa de responsabilitate'.

'Un cadru european de reglementare mai puternic și armonizat în ceea ce privește răspunderea extinsă a producătorului pentru deșeurile de ambalaje va îmbunătăți transparență, implementarea, precum și responsabilitatea tuturor actorilor la nivel național', a afirmat Virginia Janssens, director executiv Europen — The European Organization for Packaging and the Environment.

Propunerile legislative europene privind deșeurile în general și cele provenite de la ambalaje stabilesc obiective clare de reducere a generării acestora și trasează direcția pe termen lung pentru reintroducerea materialelor din deșeuri în circuitul economic. Obiectivele cheie ale acestor propuneri includ: o țintă comună de reciclare a deșeurilor municipale la nivelul UE de 65%, în 2030, respectiv o țintă comună de reciclare a deșeurilor de ambalaje la nivelul UE de 75% în același an.

Prin transpunerea Directivei 94/62/EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje s-a introdus răspunderea extinsă a producătorului ca instrument de implementare, producătorii având obligația reciclării ambalajelor devenite deșeuri care provin de la produsele comercializate. În acest sens, se prevedea posibilitatea pentru producători de a transfera obligațiile de reciclare și valorificare către un operator economic autorizat de autoritatea de mediu (OTR).

În urma controalelor efectuate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), începând cu anul 2014, s-a constatat că anumite cantități de deșeuri de ambalaje raportate ca fiind reciclate de către OTR-uri, în baza declarațiilor oficiale primite de la reciclatori, nu au fost în realitate supuse operațiilor de reciclare.

Datele preliminare prezentate public de către unele OTR-uri arată că rezultatele pentru anul 2015 se situează sub 50%, adică sub nivelul minim impus de 60%.

Responsabilitățile diferiților actori din lanțul de gestionare a deșeurilor de ambalaje sunt stabilite prin Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje și Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare.

Reprezentanții ARAM au discutat, vineri, în cadrul unui seminar internațional, alături de oficiali de la Bruxelles, prevederile din Pachetul Economiei Circulare adoptat, recent, de către Comisia Europeană. Documentul include un set de propuneri legislative menit să ajute mediul de afaceri, dar și consumatorii în tranziția către o economie mai puternică și mai circulară, în care resursele să fie folosite într-un mode cât mai sustenabil.

Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) este o organizație independentă non-profit a companiilor românești și străine cu sediul în România, care activează în domeniul producerii unei largi game de ambalaje, precum și în domeniul fabricării și comercializării de bunuri de consum ambalate în România,

Organizația are în portofoliu companii, precum: Apemin Tușnad, Argus, Bergenbier, Coca Cola HBC, Colgate Palmolive, Danone, JTI, Mars, Phillip Morris, Procter & Gamble, Red Bull, Tetra Pak, Unilever și Ursus.

Patronatele și sindicatele din industria alimentară au solicitat, în data de 25 ianuarie, suspendarea obligației de plată a contribuției privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ "transparent, echitabil și controlabil" pentru toți actorii din lanțul de reciclare.

Reprezentanții industriei de conserve din România și cei din piața laptelui au afirmat că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil și disponibilizarea a peste jumătate dintre angajați din aceste sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor.

Ministerul Mediului preciza, pe 21 ianuarie, într-un comunicat de presă, că intenția autorităților din domeniu nu este de a aplica penalități pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situație a unui infringement pe această temă, caz în care penalitățile europene ajung și la 200.000 euro pe zi.

Sursa: Agerpress