INTERVIU Cezar Mereuta: Principalul pericol pentru economia Romaniei este Brexit-ul; al doilea, un derapaj macroeconomic in 2017

Principalul pericol pentru economia Romaniei pe termen scurt il reprezinta efectele unei eventuale decizii a Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana, iar pe plan intern ar fi un posibil derapaj al echilibrului macroeconomic in 2017, a declarat, intr-un interviu pentru AGERPRES, Cezar Mereuta, cercetator asociat al Centrului de Macromodelare Economica al Academiei Romane.

Acesta vorbește în interviu despre punctele tari și punctele slabe ale economiei României, dar și despre potențialul de dezvoltare al acesteia. De asemenea, Cezar Mereuță discută despre fenomenul vânzării marilor companii cu capital autohton din România către multinaționale.

AGERPRES: Care sunt punctele tari ale economiei românești? Cezar Mereuță: Primul punct tare este stabilitatea macroeconomică. Aceasta reprezintă un stindard pentru imaginea României la forumurile financiare. Faptul că România are o datorie publică de 40% din PIB, față de media Uniunii Europene care este de 90% din PIB, reprezintă un câștig de securitate financiară de excepție. În al doilea rând, măsurile luate de Guvern cu privire la reîncadrarea în deficitul de 3% după valorile mari înregistrate în 2008 și 2009. În acest caz ne-a salvat faptul că nu aveam o datorie mare. Al treilea punct tare este acela că stăm relativ bine la rata șomajului. Iar acum aș vrea să vă spun care sunt punctele tari referitoare la potențial. Primul este acela că avem un mediu de afaceri atractiv. Este meritul Guvernului Ponta, care trebuie recunoscut ca atare, și continuat de Guvernul de tehnocrați. Este vorba despre reîntregirea salariilor, aplicarea TVA-ului diferențiat și reducerea CAS. Toate acestea au făcut ca România să fie mai atractivă, pentru că acestea se adaugă la cota de 16% care a reprezentat ani de zile elementul central de atractivitate al României. La aceste puncte tari se adaugă numărul scurt de zile de înregistrare a firmelor, iar pe de altă parte, deschiderea majorității consiliilor județene către investițiile străine prin concesionări și parcuri industriale. Clujul este un exemplu din punctul acesta de vedere. Pe lângă aceste puncte tari, România are trei tipuri de potențiale, toate uriașe.

AGERPRES: Ați putea detalia domeniile în care țara noastră are potențial de dezvoltare? Cezar Mereuță: Primul tip de potențial este ansamblul de resurse agricole și industria alimentară și a băuturilor. Aici trebuie lămurit un aspect. Mulți spun că soft-iștii reprezintă viitorul României. De acord, dar nu numai ei. Trebuie reținut faptul că personalitatea sistemică a României este industria alimentară și a băuturilor. Valoarea adăugată brută a industriei alimentare și a băuturilor, din total industrie prelucrătoare, depășește un sfert, cu imensul avantaj că au în spate resursa primară. Al doilea potențial uriaș sunt serviciile creative. La servicii creative intră serviciile informatice, serviciile de tehnologia informației, intră cercetarea — dezvoltarea. Atrag atenția că România, dacă lucrurile merg bine, în trei ani de acum încolo, apare pe harta Europei ca pol de înaltă tehnologie pentru că va dispune de laserul de cea mai mare putere, la Măgurele. Depinde numai de imaginația românilor să găsească aplicațiile laserului de mare putere în domenii precum rezistența materialelor, în medicină. Sunt multe aplicații care pun pe hartă pentru prima oară un pol de înaltă tehnologie, românesc. În al treilea rând, servicii creative sunt serviciile culturale. Aici, o rezervă de valută este Institutul Cultural Român, dacă este bine condus. Avem potențial creativ la marile case de avocatură. Aici este un know-how pe care România îl are și nu își dă seama. Avem avocați comerciali de mare valoare. Dovadă că este așa este că în marile privatizări reușite, consilierul cumpărătorului străin a fost o casă de avocatură românească. Mai sunt de asemenea, arhitectura și unele laboratoare de inginerie. În ansamblu, sunt 14 activității creative de servicii. Al treilea este potențialul turistic. Tehnocrații au înțeles despre ce este vorba, dar nu au timp să facă ceva. Vorbesc despre potențial turistic în sens larg. Noi am înțeles decenii întregi că turism înseamnă să facem pârtii de schi și să organizăm litoralul Mării Negre. Am uitat că, pentru România, un mare potențial îl are turismul rural, Delta Dunării și turismul balnear.

AGERPRES: Care sunt punctele slabe ale economiei românești? Cezar Mereuță: Principalul punct slab al României, care se transformă în opțiunea fundamentală strategică când se vorbește despre direcții de dezvoltare, este faptul că am gândit univoc strategia României. Atât cât a fost ea, că nici aceea nu a fost pusă la punct. Noi am spus că ținta României este convergența și, deci, să micșorăm decalajul față de media Uniunii Europene la produsul intern brut per locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Și am mers cu steagul acesta așa. Că nu l-am făcut nici pe acesta la nivelul așteptărilor, este un alt subiect. Nu am ținut seama că în deceniul ultim al secolului trecut, Organizația Națiunilor Unite a constatat că multe țări care au produs intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare de valoare mare au mari dezechilibre și nemulțumiri în țară. Legate de ce? Legate de asistență medicală și de educație. Ca urmare, în clasamentul după indicatorul nou care se face din 1990 și care afirmă că se judecă după indicele de dezvoltare umană, IDH, din 28 de țări ale UE, 26 au valoarea IDH mai mare de 0,8, adică un nivel foarte înalt. Două țări, România și Bulgaria, sunt sub linie, în a doua categorie, dar aproape de 0,8. România are 0,793 în 2014, iar Bulgaria 0,782. Dacă definim că strategia României trebuie să fie în mod egal distribuită pe educație, sănătate și PIB durabil, am câștigat partida.

Revin la punctele slabe. Sănătatea și educația sunt principale puncte slabe. Sănătatea este prost finanțată, afectată de corupție, inconștiență a managementului și a miniștrilor, fără nicio strategie coerentă. Următorul punct slab este educația și aici două sunt lucrurile extrem de grave: desființarea școlii profesionale și prestigiul școlii superioare românești. Nu se poate! Problema plagiatelor depășește orice limită! Vreau să vă spun că situația de acum seamănă cu cea a modului în care își luau doctoratele prim-secretarii partid înainte de 1989. Majoritatea primilor secretari de județ erau doctori!

Aș adăuga la puncte slabe politica referitoare la IMM-uri. Noi, timp de 25 ani, am înțeles să dezvoltăm întreprinderile mici și mijlocii, neglijând total întreprinderile cu capital românesc mari și foarte mari. Din întreprinderi mici și mijlocii noi ne-am calat pe cele mici. Cele mai multe IMM-uri care s-au dezvoltat sunt în comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul. Nu s-au dezvoltat în condiții corespunzătoare cele din sectorul serviciilor prestate întreprinderilor.

Un alt punct slab este situația deținerilor de terenuri de către străini. Noi vindem pământul cu o lejeritate extraordinară. Așa se face că este o avalanșă de străini și în câțiva ani putem ajunge ca la industrie, numai că este mult mai grav pentru că pământul dă resursa industriei alimentare. Alte punct slabe sunt infrastructura, corupția în administrație, gradul de absorbție scăzut al fondurilor UE. De asemenea, o problemă importantă o constituie creșterea inegalității veniturilor. Conform ultimului comunicat EUROSTAT (mai 2016), România este liderul în Uniunea Europeană al inegalității veniturilor: raportul între primii 20%, cu cele mai mari venituri, și ultimii 20%, cu cele mai mici venituri, este 7,2. Media UE este 5,2. Inegalitate veniturilor a crescut semnificativ după anul 2000. Noua lege a salarizării trebuie astfel gândită încât să diminueze inegalitatea veniturilor în România!

AGERPRES: Care ar trebui să fie direcțiile pentru dezvoltarea economică a României ? Cezar Mereuță: Prioritatea zero ar trebui să fie o strategie tridimensională: creștere PIB, sănătate și educație, toate având ponderi egale. De la aceasta plecăm. Urmează câteva priorități pe care ar trebui să mergem, referitoare la creșterea durabilă a PIB: industria și exporturile, care ar trebui orientate în continuare către investiții străine de cod 7 și crearea companiilor românești mari din cele 12 domenii identificate a fi capabile să exporte (Strategia IMM și a mediului de afaceri la orizont 2020, octombrie 2014). Obligatoriu, trebuie să facem o mișcare națională de creare a brandului industriei alimentare române. Avem tot ceea ce ne trebuie. Trebuie să facem o rețea de procesare prin IMM-uri, a materiilor prime agricole, și să ieșim ofensiv la export. O altă prioritate a dezvoltării o reprezintă informatizarea societății. În primul rând ar trebui să își cumpere toată lumea calculatoare. Avem o pondere de 50% din populație fără calculatoare, majoritatea la țară. Pentru că sunt la țară, trebuie să îi învățăm, ca să putem informatiza societatea — și până la urmă să mai și transformăm puțin politica rurală. Nu se poate ca cetățenii din mediul rural să rămână tot timpul să își voteze corupții ca primari. Aș trece la priorități capitale: studiile și asigurarea de resurse pentru calamități naturale. Noi suntem de o inconștiență crasă. Am trecut de limita de 37 de ani de la un mare cutremur. Nici nu vreau să spun câți mor la un cutremur egal cu cel din 1977.

AGERPRES: Care credeți că este potențialul de creștere al economiei românești? Cezar Mereuță: Toți cei care răspund la această întrebare nu trebuie să uite un lucru, că România este singura țară din Uniunea Europeană puternic meteodependentă. Ca urmare, un an secetos aduce o pierdere de două procente din PIB, în timp ce un an foarte bun, precum 2004, adaugă două procente la PIB. În medie, potențialul pe care trebuie să îl luăm în considerație se situează între 3% și 3,5%. Anul acesta, dacă mai sunt multe inundații, de la estimarea de 4,1%, se va ajunge la 3,7%.

AGERPRES: Care sunt pericolele care ar putea afecta economia românească? Cezar Mereuță: Pericolul este derapajul de la stabilitatea macroeconomice. Îmi este frică de derapaje. În 2017, conform Codului Fiscal, trebuie să scădem TVA, de la 20% la 19%. Tot în 2017, trebuie să eliminăm taxa pe stâlp. Ori, toate acestea la un loc, plus impactul noii legi a salarizării, ar putea să ne ducă la depășirea deficitului de 3% din PIB. Deocamdată, suntem undeva la 2,85%, iar dacă depășim 3% am intrat în vrie: din nou trebuie să facem împrumuturi iar agențiile de rating ne descalifică din nou. Începe circul fără să fie criză.

Până atunci avem urmările Brexit-ului. Dacă Marea Britanie iese din UE, s-ar putea să ne confruntăm cu probleme la export, cu scăderea exportului, iar atunci lucrurile devin grave. Aș pune pe primul loc Brexit-ul.

Mai avem un pericol, modelul de creștere: să nu ajungem din nou la 2008. Este semnalul pe care îl dau: să nu ajungem la modelul de creștere exclusiv pe bază de consum.

AGERPRES: Cum vi se pare că a traversat România criza economică? Cezar Mereuță: Am ieșit din criză prin măsuri foarte agresive, dar menite să nu lase loc de întors. Nu sunt convins că reducerea salariilor nu se putea face și printr-un alt mod de operare — inegală: să se ia mult de la vârf și puțin de la bază.

AGERPRES: România are în continuare nevoie de acorduri cu instituțiile financiare internaționale? Cezar Mereuță: Pentru 2017 și 2018 avem nevoie de acorduri, fără a fi însă operaționale, fără să luăm bani. Avem nevoie mai ales că vine guvern nou, politic. Trebuie să fie o monitorizare. Eu nu am avut și nu o să am, până la deces, niciodată încredere în soluțiile FMI, dar când știi că vine FMI și toți sunt antipatici, parcă nu te ambalezi în măsuri populiste de anvergură.

AGERPRES: Ar trebui să fie adoptarea euro o țintă? Cezar Mereuță: Încă nu știm ce decizie va lua Marea Britanie. Dacă UK decide să rămână în UE, atunci ar trebui să avem o atitudine de principiu pozitivă. Oricum, trebuie să ne pregătim, dar fără o țintă anume de aderare.

AGERPRES: Cum ați caracteriza faptul că tot mai multe companii cu capital privat românesc decid să își vândă afacerea unor multinaționale? Cezar Mereuță: Este necazul pe care îl trăim, al lipsei culturii antreprenoriale pentru conducerea companiilor de mari dimensiuni. Ne este frică, nu știm să ne batem în lumea bună. Nu avem cultura patrimoniului transferat familiei. Adică eu sunt industriaș mare, tu ești fiul meu, îți las ție, te învăț. A încercat să facă lucrul acesta Copos. Atât de bine a făcut încât fata lui, care este de toată isprava, Alexandra Copos de Prada, a vrut să facă treabă și tatăl ei a dat-o afară, iar după aia vinde IMEP (Ana Imep SA — Pitești n.r). Suntem o lume mică, nu avem alura unui Malaxa, Mociorniță, Auschnitt etc.. Acestea erau branduri de familie. Noi nu avem încă branduri de familie. Câțiva încearcă, în industria alimentară, mobilă, distribuție de medicamente, unele servicii creative, dar sunt relativ puțini.

Sursa: Agerpress