INTERVIU Misu Negritoiu (ASF): RCA este impus ca o norma de conduita, de comportament, insa banii nu vin la stat, ci la cetateni

Legea asigurarilor RCA ar putea fi adoptata de Parlament pana in luna noiembrie, existand "sanse bune" sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2017, sustine presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), Misu Negritoiu, intr-un interviu acordat AGERPRES.

Șeful ASF consideră că noua lege RCA are încorporate principii moderne și trebuie să aducă mai multă transparență, mai multă individualizare a profilului consumatorilor, fiind fondată pe principiul mutualității, "adică plătești și dacă nu ești vinovat".

De asemenea, acesta consideră că naționalizarea fondurilor de pensii din Pilonul II, așa cum a anunțat Polonia, "ar fi contraproductiv, foarte riscant și ne-ar aduce numai dezavantaje", iar România are o anume istorie în reversibilitatea reformelor.

În ceea ce privește Brexit-ul, președintele ASF apreciază că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană o va afecta mai mult pe aceasta decât pe restul lumii, deoarece activele românești în lire sterline au o pondere marginală.

Mișu Negrițoiu a mai vorbit în interviu despre nivelul tarifelor la polițele RCA, despre modelul de business al jucătorilor din piață, dar și despre dezvoltarea pieței de capital din România.

AGERPRES: ASF lucrează de o bună perioadă de timp, împreună cu actorii din piață, la elaborarea unei Legi a asigurărilor RCA. Când estimați că ar putea fi adoptată o astfel de lege? Mișu Negrițoiu: Este binevenită discuția pe Legea RCA, care, după părerea noastră, încorporează principiile moderne ale asigurărilor de RCA. Ne-am consultat inclusiv cu EIOPA (Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale — n. r.) ca să avem o părere și de la ei și ne-au confirmat că este o lege modernă, bine făcută, dar este așa în primul rând datorită consultării largi cu piața. Au fost mai multe grupuri de lucru, am studiat și legislații naționale comparate, bune practici din alte state. Noi, însă, nu avem drept de inițiativă legislativă și, ca atare, când redactăm o propunere, o trimitem Ministerului Finanțelor. Când am terminat propunerea de proiect de lege RCA, am trimis-o în același timp și la Senat, pentru că la origine fusese o inițiativă a Comisiei pentru buget-finanțe, iar noi am redactat propunerea la cererea comisiei, dar și la Ministerul de Finanțe, care spuneam că are drept de inițiativă legislativă pentru noi, o dată ca să fie informat și ca să vedem cum este cazul să promovăm acest proiect. Comisia pentru buget-finanțe din Senat a început consultările prealabile pe acest proiect de lege și a mai făcut modificări.

Procedura legislativă spune însă că atunci când Parlamentul are o inițiativă legislativă o trimite Guvernului pentru un aviz. Ceea ce a făcut și Comisia pentru buget-finanțe, dar cu o oarecare întârziere. Prin urmare, comisia a trimis proiectul modificat la Guvern, acesta a ajuns și la Ministerul de Finanțe, numai că între timp Finanțele afișaseră deja proiectul inițial. Lucrurile s-au reglat în final, noi am reaprobat în Consiliul ASF proiectul îmbunătățit și l-am trimis Guvernului, prin Ministerul Finanțelor.

În acest moment, avizarea de către Guvern a acestui proiect legislativ, venit din inițiativa Parlamentului, este încheiată. Între timp, proiectul inițial, care a fost afișat de Ministerul de Finanțe în paralel, dar care nu a împiedicat cu nimic circuitul normal al inițiativei Comisiei pentru buget-finanțe, a fost retras și mergem acum pe inițiativa comisiei. S-a primit și avizul Consiliului legislativ, deci pachetul este complet. De-acum, calendarul depinde de programarea discuțiilor în comisii, la Senat și la Cameră, de dezbaterea și aprobarea lui în cele două Camere. Eu cred că un termen de două luni este fezabil din momentul în care Parlamentul își reia activitatea. Având în vedere că Parlamentul începe sesiunea de toamnă în septembrie, în noiembrie legea ar putea fi gata, cel puțin teoretic. Dar depinde de programare, de cvorum, sunt mai multe necunoscute. Proiectul trece prin comisiile parlamentare de specialitate de la Senat și de la Cameră, după care este supus aprobării Plenului. Aceste discuții pot să se termine în două luni — și am avut un bun exemplu anul trecut cu proiectul privind Fondul de Garantare a Asiguraților, a cărui dezbatere nu a luat mai mult.

AGERPRES: Dacă ar primi votul în luna noiembrie, există o perioadă de implementare? Mișu Negrițoiu: Ca orice lege, o să aibă nevoie de niște norme de aplicare. Noi, însă, facem acest lucru în paralel. În executarea legii, întotdeauna autoritatea competentă emite norme și noi inventariem deja normele necesare. De pildă, în cazul Legii rezoluției în asigurări, de anul trecut, am avut nevoie de 16 norme de aplicare și le-am făcut în două luni, în intervalul decembrie — ianuarie. Cu această experiență de lucru, pentru Legea RCA deja inventariem normele aplicabile, iar grupul de lucru care s-a ocupat de proiect își continuă lucrările și redactează acum proiectele normelor de aplicare. Din momentul în care legea este adoptată și publicată în Monitorul Oficial, noi, într-o lună, putem da normele de aplicare. Deci, am putea fi gata în decembrie, iar legea să poată intra efectiv în vigoare de la 1 ianuarie 2017 pentru că sunt atât noutăți care se aplică imediat, cât și altele aplicabile mai târziu. Sunt numai anumite articole care au nevoie de norme detaliate.

AGERPRES: Care sunt șansele ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017? Mișu Negrițoiu: Eu cred avem șanse 50/50, ca probabilitate. Există șanse bune ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

AGERPRES: Transportatorii susțin că tarifele pentru polițele RCA au fost din nou majorate. Cum vă explicați majorările de tarife din ultima perioadă, mai ales în contextul încheierii unui protocol care prevedea că polițele RCA nu se vor scumpi cu mai mult de 50% într-un an? Mișu Negrițoiu: Trebuie să mărturisesc că urmărim și noi cu îngrijorare cât de greu se realizează stabilitatea financiară în piața RCA. Piața suferă din cauza dezechilibrelor mari acumulate într-o perioadă lungă și care sunt greu de absorbit repede sau dintr-o singură acțiune, pentru că aceste dezechilibre au fost structurale.

Pe noi, la ASF, discuțiile cu transportatorii care au început de aproape un an ne-au ajutat foarte mult. Ne-au ajutat să identificăm anumite detalii operaționale, dar cred că toată această discuție privind nivelul primelor și intervențiile ulterioare, inclusiv cele mai recente, se raportează la perioada de dinainte de ceea ce noi numim procesul de reașezare și reechilibrare a pieței, care s-a produs în anul 2015. Noi am găsit în sistem deficite mari — două miliarde de lei deficit între resursele asigurătorilor și volumul riscurilor sau al pagubelor care trebuiau acoperite. Aceste dezechilibre au determinat reașezarea pieței la un nivel al primelor. Toate analizele pe care noi le-am făcut în ultimul timp au fost pe nivelul primelor notificate pentru anul 2016. Pe de altă parte, nu putem continua raportarea la nivelurile primelor RCA din iunie 2015, luate ca bază de comparație în Protocolul pe care l-am încheiat în decembrie cu transportatorii.

ASF a intervenit prin presiune morală, mai degrabă, pentru limitarea creșterii primelor la 50% față de iunie 2015, dar acum raportarea la această referință nu-și mai are rostul pentru că iunie 2015 erau niște prime care generau dezechilibre structurale și mai aveam și situația specială a unor asigurători.

În același timp, de ce să nu recunoaștem, pentru mulți, RCA era o formalitate — adică să ai ceva în loc de nimic, să ai o hârtie în cazul în care te oprește poliția — nu era văzut ca un cost care trebuie internalizat pentru acoperirea riscurilor și prejudiciilor ce pot fi provocate terților în trafic. Cert este că reașezarea primelor RCA pentru transportatori s-a încadrat în mare măsură în protocolul pe care l-am încheiat, adică a fost între 50% și 55%. Beneficiul protocolului, însă, nu a ținut neapărat de monitorizarea creșterii primelor, cât mai ales de celelalte acțiuni pe care l-am făcut, precum organizarea grupurilor de lucru, proiectul Legii RCA, îmbunătățirile legate de baza de date CEDAM etc. Noi, acum, considerăm că primele de asigurare RCA ar trebui să se stabilizeze, ar trebui să se oprească din această creștere generată de dezechilibrele anterioare și care a fost prin urmare justificată.

Am văzut, din nou, o presiune de la transportatori să publicăm Raportul Milliman. Dar nu putem să o facem pentru că acesta conține date individuale despre societățile de asigurări, care nu sunt supuse publicării. Noi nu putem să publicăm decât date agregate. Ceea ce am și făcut. Raportul analizează primele notificate la ASF, pe structura de portofoliu a anilor 2013 — 2015 pentru toate societățile care fac asigurări RCA, dar primele notificate nu sunt același cu primele finale la consumator, pentru că nu conțin rabaturile comerciale și, ca atare, primele practicate sunt mai mici.

Ce ne interesează pe noi și ceea ce ne-am angajat inclusiv prin protocolul cu transportatorii să le punem la dispoziție sunt elementele de calcul, datele medii de calcul în ceea ce privește rata daunalității și frecvența daunelor. Și le-am pus la dispoziție. Am putea, eventual, să publicăm câteva date agregate suplimentare din acest raport, dar în niciun caz raportul ca atare.

Noi am început să dăm mesajul că nu mai există motive pentru majorarea primelor RCA pe baza analizei din acest raport. Încă o dată, repet, pe prime notificate, care nu sunt și primele practicate în realitate.

Pe structura de portofolii a anilor 2013 — 2015, la nivelul primelor notificate pe care le-am introdus noi, rata combinată care ne dă nouă dimensiunea dintre rata pierderilor, constituirea de rezerve și cheltuielile curente, se apropie de pragul la care vrem noi să ajungem, adică 100 — 105%. Aceasta ne dă confortul că în primele notificate există rezerve acoperitoare. Dar raportul în niciun caz nu relevă că majorările care au avut loc ar fi fost nejustificate. Relevă, încă o dată, că la transportatori frecvența daunelor este mult mai mare decât la persoanele fizice. La persoanele juridice, frecvența pe care o dă raportul este 9,92, care este foarte mare. Iar la camioane este și mai ridicată, de 3-4 ori mai mare decât în Europa. Raportul ne mai dă și un tarif mediu notificat de 2.500 de lei pentru persoanele juridice.

Dar, chiar dacă spuneam că este greu să ajungi la o stabilitate financiară pe piața RCA, important este că suntem pe drumul cel bun. Nu înseamnă că nu mai avem de lucru. A trecut un an și jumătate de când am început operațiunea de reconstruire a acestei piețe. Am făcut o radiografie completă, am identificat asigurătorii cu probleme și, poate nu întâmplător, asigurătorii care au avut și care au în continuare probleme financiare sunt tot cei care au practicat primele cele mai joase și le-au practicat din considerente pur și simplu de generare rapidă de lichidități, nu de acoperire a pagubelor, a prejudiciilor cauzate în trafic.

Din discuțiile avute cu transportatorii și cu alți consumatori despre cum văd RCA, reiese că îl văd ca pe ceva impus, ceva obligatoriu stabilit de stat. Da, RCA este impus ca o normă de conduită, de comportament, dar banii nu vin la stat. Banii merg la consumatori, merg la cetățeni.

Acest RCA este o asigurare impusă tot așa cum este impusă centura de siguranță. El este impus în beneficiul cetățeanului terț care participă sau nu la trafic și care poate să sufere un prejudiciu din participarea la trafic. În același timp, RCA este o condiție a proprietarului sau a conducătorului auto care intră în trafic și care comportă riscul să producă o pagubă, o vătămare corporală, un accident și așa mai departe. RCA este, practic, parte din autovehicul și trebuie luat în calcul ca un element de cost structural permanent. Iar cei care compară primele din 2016 cu cele din 2014 — sau chiar din 2013 — trebuie să aibă în vedere că încă din 2010 primele aveau încorporată o pierdere inițială de 50%. Noi am acționat pentru corectarea tuturor acestor anomalii acumulate în timp și astăzi putem spune că 2016 este anul în care se relansează piața asigurărilor RCA din România.

AGERPRES: Care este situația în acest sector în primele 6 luni ale anului? Mișu Negrițoiu: Datele pe care le-am centralizat pentru semestrul I nu confirmă creșterile despre care se vorbește din nou în ultima perioadă. Noi vom continua să publicăm cifre detaliate privind evoluția primelor medii pentru persoanele juridice, dar pot să vă spun că, în cazul camioanelor de peste 16 tone, prima medie pe douăsprezece luni a scăzut în iunie cu 2,5% față de nivelul din mai, după ce în mai crescuse cu 3,7% față de aprilie. Apoi, la mijloacele de transport de persoane, avem două luni la rând cu scăderi substanțiale: minus 10,8% în mai față de aprilie și încă o scădere de 26% în iunie față de mai. Deci, în niciun caz nu vorbim despre vreo creștere generalizată, ba, din contră, piața se reglează și se corectează.

Mesajul nostru este că intervenția ASF a fost activă și benefică, dar în condițiile în care stabilitatea financiară este primul nostru obiectiv și prima noastră misiune prin lege. A doua misiune este protecția consumatorului. Dar protecția consumatorului nu înseamnă că ai dreptul la cel mai mic preț, ci dreptul să primești produsul cumpărat. Sigur, toți consumatorii — persoane fizice sau juridice — pot să trimită petiții cu privire la prețuri și, pe baza petițiilor, mergem și verificăm. Dar noi monitorizăm situația atât din perspectiva protecției consumatorului, cât și a funcționării piețelor, iar, în ciuda fenomenelor care s-au întâmplat, piața funcționează.

Noi ne uităm din două perspective. Direcția pentru protecția consumatorului analizează petiții individuale, atât în ceea ce privește calitatea serviciilor sau obținerea despăgubirilor, cât și referitoare la prețuri care sunt exagerate. O a doua perspectivă este cea a supravegherii. Iar supravegherea se uită la medii și la global, la total portofoliu, nu se uită la prime individuale. Se uită la metodologia de calcul, la calitatea datelor introduse în model și la rezultate. În decembrie anul trecut am demarat un control la toate societățile de asigurări de pe piața RCA ca să vedem metodologia, calitatea datelor și modelele folosite.

În urma acestor controale, am stabilit planuri de remediere pe care le-am transmis tuturor celor nouă societăți și avem trei societăți care încă nu au implementat măsurile în totalitate. Este vorba despre Asirom, căreia i-am prelungit termenul până la 15 august, și mai sunt Carpatica și City Insurance, care se află în programe de redresare. În concluzie, astăzi putem să spunem că, per ansamblu, metodologiile, modelele și datele folosite de societățile de asigurări sunt corecte. Nu avem a le imputa greșeli fundamentale în stabilirea primelor de asigurare. Pe de altă parte, noi nu avem — și nimeni nu are — competența să intervină în controlul prețurilor, respectiv al primelor. Ar însemna desființarea mecanismului de piață în formarea prețurilor și controlul prețurilor în România.

Sunt transportatori care în continuare se pronunță pentru controlul prețurilor sau pentru limitarea prețurilor, dar aceasta ar însemna o subvenție. Nu poți să controlezi prețurile, dacă ele sunt justificate și dacă metodologia este bine folosită și dacă acoperă un anumit nivel al riscurilor. Nu poți să controlezi niște prețuri dacă nu ai un mecanism de subvenție. Or, subvenționarea prețurilor și tarifelor în România este exclusă. Chiar dacă noi am prevăzut în proiectul de lege posibilitatea unor eventuale intervenții în piață, acestea nu sunt fezabile, pentru că se pune problema de ce intervii la RCA și nu intervii la altele.

Rezolvarea poate să vină din diversificarea ofertei, ceea ce noi și susținem, încurajăm apariția unor asigurători noi, care să fie mai performanți în gestionarea cheltuielilor de distribuție. Un asemenea exemplu este Ergo, care a preluat Credit Europe și care o să fie un jucător important, Grawe, care își extinde activitatea, și o să încercăm să aducem și alți investitori. Dar, esențial este să ieșim definitiv din cercul vicios, pentru că investitorii vin când piața este stabilă, când există stabilitate financiară și poți să vinzi în condiții sustenabile.

O altă soluție pentru reducerea tarifelor este să umbli la factorii de bază, la daunalitate și la frecvență. Dar acesta este un proces de durată. De ce este așa de mare daunalitatea în România? Sunt două părți implicate, asiguratul și asigurătorul. Mai ales persoanele juridice, transportatorii, au foarte multe soluții la îndemână ca să-și îmbunătățească frecvența daunelor, a accidentelor. Sunt țări care au introdus prin legislație instalarea de echipamente suplimentare pe autovehicule care pot să individualizeze comportamentul conducătorului. Există o faimoasă "black box", pe care italienii o introduc în Legea RCA.

Apoi, contează și îmbunătățirea datelor pe care le prelucrează asigurătorii — și sprijinim acest proces prin dezvoltarea și modernizarea bazei CEDAM. De asemenea, continuăm îmbunătățirea transparenței și publicarea indicatorilor de referință, așa cum am făcut recent când am publicat rata daunalității și frecvența. Cum este posibil, totuși, să ai o daunalitate de aproape 7% în București și în Constanța și de numai 3% în Caraș Severin și Covasna, în aceeași țară până la urmă, cu aceeași infrastructură?! Înseamnă că fenomenul are foarte mare legătură cu stilul de conducere a mașinilor. Camioanele au rata daunalității cea mai mare.

Dacă ne uităm la persoanele juridice, frecvența este aproape de 10, pe când în Europa este 3. În ceea ce-i privește pe transportatori, când vorbim despre internalizarea costurilor cu RCA, trebuie ținut cont că noi avem prețuri europene la mașini, avem prețuri europene la combustibil și, în schimb, am avut un RCA de fațadă, cât un plin de benzină. Păi, nu prea se potrivește dacă frecvența accidentelor este de 2 — 3 ori mai mare! Și, atunci, așa cum s-a internalizat costul la combustibil, cred că tot așa se va internaliza și prețul la RCA.

Noi nu suntem la nivelul primelor medii din Europa, deși acolo frecvența daunelor este mai mică. Media RCA la nivelul Europei, într-un studiu al Insurance Europe, era în 2014 undeva la 230 — 250 de euro pentru persoanele fizice. Sunt țări, precum Italia, unde se duce spre 500 de euro.

AGERPRES: La ce schimbări să ne așteptăm în viitor, mai ales dacă intră în vigoare noua Lege RCA? Mișu Negrițoiu: Noua lege are încorporate principii moderne și trebuie să aducă mai multă transparență, mai multă individualizare a profilului consumatorilor. Asigurările RCA se fondează pe principiul mutualității. Adică, plătești și dacă nu ești vinovat. Dar preocuparea este ca această diferență între gradul de vinovăție, între comportamentul individual și nivelul primei să fie cât mai mică. Nu se poate însă individualiza 100%, ci pe grupe de asigurați. Se ia în calcul comportamentul mediu.

Am văzut lume revoltată pe bună dreptate: 'Chiar dacă am 24 de ani, eu totuși nu am un istoric negativ, de ce mă băgați la aceeași grupă?!". Altfel nu se poate!

Există, în schimb, soluții de individualizare în suportarea costurilor. Și introducem mecanisme noi care să permită decontarea directă, ceea ce poate duce la creșterea gradului de fidelizare și de satisfacție a consumatorului. Cel mai important este ca asiguratul să înțeleagă nivelul primei și să nu privească prima RCA ca pe o taxă.

AGERPRES: Cum vă așteptați să evolueze prețul RCA de la un an la altul? Mișu Negrițoiu: Eu, personal, nu cred că vor fi creșteri an de an. Costurile vor atinge un nivel de echilibru.

AGERPRES: În ce interval de timp estimați că se va atinge acest nivel de echilibru? Mișu Negrițoiu: Datele noastre arată că acum au ajuns, practic, la un echilibru. Am cerut datele cu primele practicate să vedem care este diferența dintre acestea și primele notificate. Că ajung acum la echilibru, că ajung la anu'..., dar ajung. De acolo nu au decât să o ia în jos, dacă nu mai crește frecvența daunelor. În cazul în care crește concurența, în sensul că vin noi asigurători, dacă crește distribuția — și noi încurajăm introducerea de noi canale de distribuție și mai ales distribuția online — și dacă autovehiculele vor fi mai bine echipate, vom avea tot atâtea premise de detensionare a pieței.

Ne uităm la vecinii din Ungaria și vedem că la ei primele RCA sunt mai mici. I-am întrebat de ce și mi-au spus că exclusiv din distribuție. Asigurătorii și brokerii au investit în canale de distribuție online. La noi, astăzi, cheltuielile sunt de 35-40% pentru distribuție și administrare. Cheltuielile cu daunele în 2015 sunt de 84-85%. Dintr-odată, nici nu mai vorbim despre profituri. Sistemul este pe pierdere. Dacă cheltuielile cu daunele se duc în jos, la 60%, și dacă punem presiune pe inovația tehnologică pentru distribuție și scad costurile, atunci primele pot chiar să scadă. Am văzut că Allianz dotează cu POS toți agenții de vânzări; este un exemplu de soluție pentru costuri mai reduse. Așa ar trebui să facă toți asigurătorii, să vină cu o nouă atitudine în vânzări.

Eu sunt convins că în 2 — 3 ani primele încep să se ducă în jos. Reașezarea începută în 2015 este o situație excepțională, în condițiile în care avem cinci societăți cu probleme, dintre care trei cu pondere mare. Dar într-un an depășim această situație, în maximum doi ani nu mai avem astfel de cazuri.

AGERPRES: Cum stau asigurătorii cu modelul de business? Mișu Negrițoiu: Cu excepția celor la care știm că nu este potrivit, la toți ceilalți este în regulă. Din punct de vedere al constituirii rezervelor de daună, situația nu este unitară și, probabil, o să demarăm un control tematic. Aici este o mare diferență de interpretare, în rest lucrurile arată uniform.

AGERPRES: Când veți demara acest control tematic? Mișu Negrițoiu: Probabil la toamnă. Până acum, noi am făcut control pe fiecare societate. Odată cu dosarul RCA, am început controalele tematice. Acum, cel mai important lucru, mai ales în noul model de supraveghere Solvency II, este constituirea de rezerve. Diferențele de constituire pe care le avem evidențiate în raportul Milliman sunt mari. Restul parametrilor sunt relativ uniformi, cu excepția Carpatica, dar acolo este o poveste deja cunoscută.

AGERPRES: Am mai putea vedea schimbări de jucători în acest sector? Mișu Negrițoiu: Avem cele trei mari cazuri: Astra, Carpatica, City Insurance. Astra este deja istorie, la Carpatica probabil vom ști foarte curând încotro se îndreaptă. Șansele de a fi salvată sunt foarte mici.

Sper ca lucrurile să nu meargă în aceeași direcție și la City Insurance. Deocamdată, la City există un plan de redresare pe care urmează să-l aprobăm, există niște angajamente de capitalizare.

La Euroins, situația se reglează. Urmează un angajament de capitalizare de încă 100 de milioane de lei, iar când ne uităm la petiții, la reclamații, și-au îmbunătățit mult poziția. Din acest punct de vedere, City Insurance rămâne marea îngrijorare, având 40% din totalul reclamațiilor înregistrate la ASF pe semestrul I, dar și Euroins suferă din cauza unei ponderi prea mari a RCA în portofoliu.

Pe de altă parte, am avut niște surprize în zona societăților mici, dintre acelea cu 1% sau sub 1%, mai mult cu activități în afara României decât în România, cum sunt Forte Asigurări și LIG, care se joacă cu polițele de garanții prin Italia, într-un sistem mai puțin transparent.

La vârful pieței nu vedem decât îmbunătățiri. Anul acesta o să arate o nouă pondere a RCA în portofoliul acestor firme. Am văzut jucători mari, care au 20-30% — sunt unii care aveau 1% și se duc spre 10% — așa cum am văzut jucători care au depășit 60% și intră în zona de avarie la RCA. Eu, în următorii ani, nu văd decât jucători noi care să vină. Nu văd jucători să dispară în afară. Poate dintre cei aflați acum în situații dificile, dar unii s-ar putea salva, cum este Euroins. Și ar fi foarte bine să se salveze, pe baza readecvării modelelor de business.

AGERPRES: Aveți semnale de noi intrări pe piață? Mișu Negrițoiu: Intrări pe care nu le putem controla sunt cele pe baza pașaportului european. Dar nu avem cine știe ce notificări aici. Au mai fost niște semnale de interes de la grupuri chinezești, dar discuțiile nu sunt avansate. Ceea ce vedem noi, per ansamblu, este creșterea încrederii în piața de asigurări din România și aceasta se va materializa mai devreme sau mai târziu în creșterea business-ului și în intrarea de jucători care vor să se extindă.

AGERPRES: Dacă ne uităm la Polonia, credeți că la noi ar fi posibilă naționalizarea portofoliilor de titluri de stat deținute de fondurile de pensii de pe Pilonul II? Mișu Negrițoiu: Nu cred! Discuția a fost alimentată de ceea ce s-a întâmplat în Polonia, dar nu cred că este exemplul cel mai bun pe care să-l urmărim. Eu nu am văzut această opțiune în nicio declarație oficială, în niciun program politic de guvernare sau pentru alegeri. Ar fi și contraproductiv și foarte riscant, ne-ar aduce numai dezavantaje. România are o anume istorie în reversibilitatea reformelor, dar aceasta a fost o reformă bine făcută, bine gândită, bine încadrată. Ca să asiguri veniturile după pensionare, nu poți să stai numai pe Pilonul I. Acesta trebuie completat, pentru că este legat de deficitul bugetar, este legat de resurse. Conceptul reformei sistemului de pensii din România a fost ca partea de contribuție care intră în administrare privată să ajungă la circa 20% din totalul contribuției. Nu suntem acolo pentru că trebuia să ajungem la o cotă de contribuție de 6% anul acesta. Nivelul la care suntem acum este de 5,1%, dar e mai puțin relevant; pentru sustenabilitatea sistemului trebuie să continuăm.

În același timp, noi ne uităm în continuare la dezvoltarea Pilonului III, unde sunt pensiile facultative și care cresc mai bine. Acestea sunt într-o schemă de facilități fiscale, împreună cu asigurările de sănătate. Dar, la fel de important, este să ne uităm la diversificarea sistemului de pensii — și mă refer la introducerea componentei de pensii ocupaționale. În condițiile migrației unei importante forțe de muncă din România, pensiile ocupaționale ar juca un rol foarte important, ar fi parte dintr-un pachet care să-i însoțească pe salariații români peste tot în Europa. Totodată, pensiile ocupaționale reprezintă un instrument care îl stimulează pe angajator să participe la acumulare.

În concluzie, cred că nu ar trebui să renunțăm la nimic din ce avem ca arhitectură a sistemului de pensii, ci să îmbunătățim, să facem o evaluare de parcurs după aproape 10 ani de la apariția fondurilor de pensii administrate privat și, poate, chiar să lucrăm la o nouă 'Carte albă a asigurărilor sociale'.

AGERPRES: Cum explicați nivelul actual de dezvoltare a pieței de capital din România? Mișu Negrițoiu: Când mă uit la nivelul pieței de capital, am în vedere considerente istorice. Toate celelalte piețe din Europa Centrală și de Est au avut la bază societățile strategice naționale care au fost listate. În România, modelul de privatizare nu a fost prin piața de capital, a fost prin investiții strategice. La noi, societățile strategice nu sunt listate. Noi, acum, facem tot felul de presiuni și sugestii ca inclusiv participațiile minoritare în societățile strategice ale României să fie listate. Am în vedere Romtelecom, Distrigaz-urile, Electrica, tot ce este listat la alții.

În al doilea rând, cred că stadiul actual al pieței de capital a fost influențat în mod negativ de privatizarea în masă, de crearea RASDAQ. Apoi, au fost ezitările în continuarea listărilor. Se pune întrebarea: 'De ce nu se listează societăți private și se așteaptă doar din partea statului?'. Pentru că pur și simplu nu avem societăți private mari, de 100 — 200 de milioane de euro vânzări, pe care să le listăm. Noi, ce putem să facem și ce am făcut prin proiectul de promovare în categoria piețelor emergente, este să creăm cadrul ca listările să fie competitive și sigure, să avem infrastructură de piață solidă și eficientă și să reducem costurile, să stimulăm dezvoltarea de noi produse. Tocmai desființăm comisioanele pentru market makeri, dar nu putem să listăm noi.

AGERPRES: Care credeți că este nivelul de încredere în piața de capital? Mișu Negrițoiu: Eu, personal, sunt surprins să văd un nivel de încredere mai mare decât cel la care ne-am fi putut aștepta, având în vedere evenimentele cu impact negativ care au avut loc și care au dat un sentiment de nesiguranță, începând cu Caritas și cu FNI. Este încurajator cât de multă lume participă la fondurile mutuale. Sunt 5-6 miliarde de euro strânse din contribuții personale și instituționale la fondurile mutuale, adică resurse foarte mari. Lumea participă mai puțin la tranzacțiile bursiere, dar nu știu dacă este din lipsă de încredere în piață sau din teama de oscilații impredictibile. Contează foarte mult aici încrederea în brokeri, dacă lucrezi cu un broker instituționalizat, cum sunt cei din grupurile bancare. Calitatea distribuției este importantă. Conjunctura actuală nu este foarte favorabilă, pentru că randamentele sunt scăzute, dar dobânzile la bănci sunt și mai scăzute.

AGERPRES: Cum considerați că ne va afecta Brexit-ul? Mișu Negrițoiu: Eu cred că Brexit-ul afectează mai mult Marea Britanie decât restul lumii. Activele românești în lire sterline au o pondere marginală. Dacă ne uităm la fondurile de pensii, fondurile mutuale, probabil că 0,5 — 1% din active sunt în lire. Deci, efect scăzut. Pe de altă parte, ne-am putea gândi la atragerea de noi investitori, dar cu condiția să avem și produse.

Adevăratul impact negativ general ține de contribuția pe care o avea Marea Britanie la integrarea Uniunii Europene, la proiectul pieței unice de capital, la dezvoltarea serviciilor financiare nebancare și de contribuția de ordin tehnic. Dar, în final, cred că vorbim mai degrabă despre beneficii nerealizate, nu despre pierderi efective.

AGERPRES: Ca fost bancher, ce părere aveți despre inițiativele legislative de reglementare a pieței bancare? Mișu Negrițoiu: Mi se pare exagerată presiunea care se pune pe bănci și pe banca centrală în particular. Există un curent de atitudine față de sistemul bancar care vine dintr-o serie de probleme reale, dar care nu sunt numai ale României, combinat cu un exces la nivel politic și mediatic de a pune la îndoială și multe lucruri bune care se fac în sistemul bancar.

Iar atacul la independența băncii centrale chiar mi se pare excesiv. Una este transparența și alta este independența. Independența autorităților de supraveghere, a băncii centrale în special, trebuie apărată în linie cu tot ce se întâmplă în lume. Aici chiar mi se pare excesivă intervenția!

Sursa: Agerpress