Creditele in valuta se vor scumpi in 2007
Data publicarii: 19-12-2006
Decizia de saptamana trecuta a Bancii Centrale Europene de a majora dobanda de referinta din euro-zona de la 3,25 la 3,50, comparativ cu 2% in noiembrie trecut, se va reflecta automat si in nivelul dobanzilor pe care le practica bancile comerciale la dobanzile pentru credite. In cazul, putin probabil, in acest moment, in care leul se va deprecia fata de moneda unica, costurile creditelor vor fi mult mai mari. Acest fenomen ar putea aparea in cazul in care BNR va decide o relaxare a politicii sale monetare, prin reducerea nivelului dobanzii cu care sterilizeaza excedentul de lei din piata monetara.
Pentru urmatoarele doua-trei luni nu este de asteptat o scadere a dobanzii de politica monetara, care din iunie se situeaza la 8,75%, dupa ce in perioada septembrie 2005 - februarie curent ea atinsese un minim de 7,50%, iar in aprilie - august 2005 urcase la 12,5%.
Insa semnale privind o eventuala scadere au fost transmise constant de banca centrala, in cadrul licitatiilor pe care le organizeaza pentru atragerea lichiditatii din piata. Ultimul semnal a fost tras joia trecuta, cand la licitatia de certificate depozit cu scadenta la trei luni dobanda acceptata de BNR a fost de 7,1%. Insa si dobanda maxima ceruta de bancile comerciale a fost mult mai mica, de numai 7,5%/an.
Ieri, piata a primit un nou soc, BNR acceptand doar 34,7% din ofertele celor 27 de banci comerciale participante la licitatia de depozite cu scadenta la o luna. Suma atrasa a fost de 2,5 miliarde lei, iar dobanda aplicata de 8,75%/an. Trebuie precizat ca decizia bancii centrale de a limita sumele atrase din piata este legata de procesul de apreciere a leului, piata fiind supralichida in moneda nationala.
Revenind la posibilitatea ca dobanzile la creditele in valuta sa se majoreze spre finele anului viitor, este legata de politicile monetare ale bancilor centrale din marile tari sau zone economice. Orice modificare a dobanzilor practicate de bancile centrale din SUA sau UE sunt vizibile imediat in sistemul bancar din tara noastra.
Daca in cazul celor care au credite in dolari situatia este ceva mai "calma", avand in vedere ca Fed ar putea chiar sa scada dobanda de baza de la 5,25%, ceea ce a facut ca nivelul dobanzilor aplicate de bancile romanesti sa fie de aproximativ 9%, decizia BCE de a creste dobanda din euro-zona de la 3,25 - 3,50%, masura anticipata deja de unele banci, a adus o crestere a costurilor la creditele in moneda unica. Si aceia care au acceptat credite in franci elvetieni au vazut o crestere a dobanzilor, dupa ce banca centrala din Tara Cantoanelor a urcat, luna trecuta, dobanda la 2%.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- BCE a majorat dobanda-cheie la 2,5%, pe fondul presiunilor inflationiste generate de razboiul din Orientul Mijlociu
- Hidroelectrica investeste 296,8 milioane de lei intr-un sistem de stocare cu baterii la Portile de Fier II
- Bucurestiul ramane printre cele mai competitive piete imobiliare din regiune, cu randamente peste media europeana
- Adevaratul avantaj din investitiile in AI vine din valorificarea cunostintelor interne, nu din tehnologie
- Schimbari in conducerea Allianz-Țiriac: Aurel Badea se retrage, Andrei Rubeli devine CFO
- Piata rezidentiala a incetinit in prima jumatate a anului, fara o corectie majora
- Deloitte Romania promoveaza trei noi directori din septembrie 2026
- Complexitatea reglementarilor fiscale, principala provocare pentru multinationale al treilea an la rand
- Romanii au cheltuit peste 42 de miliarde de euro in marile lanturi de retail in 2025
- Romania, in top 10 european pentru nomazi digitali, dar fara o strategie pentru talentul mobil
- Industria serviciilor de afaceri a generat o valoare adaugata bruta de 35,5 miliarde de euro in Romania
- Ce trebuie sa verifici cand primesti o notificare de alerta de la ANAF privind datorii fiscale
- SUA au cumparat yeni japonezi pentru prima data in peste un deceniu, ca semn de prietenie
- Accor deschide primul sau hotel din Oradea sub brandul Mercure
- Banca de Investitii si Dezvoltare a trecut de evaluarea pe piloni a Comisiei Europene