Directorul AFER: Era obligatia mea vizavi de dispozitiile executorii ale Curtii de Conturi sa intru in legalitate cu salariile

Curtea de Conturi a constatat, in urma unui control, mentinerea ilegal in plata a salariilor aferente perioadei 2015 - 2016 pentru tot personalul Autoritatii Feroviare Romane (AFER), dupa modificarea legislatiei in domeniu, si a calculat un prejudiciu de circa doua milioane de euro, fapt pentru care am fost obligat prin dispozitiile executorii ale Curtii sa intru in legalitate cu salariile, a declarat, marti, pentru AGERPRES, directorul general al institutiei, Victor Badea.

Salariile angajaților din Autoritatea Feroviară Română (AFER) au scăzut, începând cu data de 6 septembrie, cu până la 40%, aceștia pierzând sume cuprinse între 250 de lei și 2.000 de lei.

"Am preluat funcția de director general din aprilie (2017 — n. r.). La două zile după ce am preluat-o, am avut închiderea unui control de la Curtea de Conturi, care a constatat niște lucruri, printre care cele mai importante două aspecte: menținerea în plată ilegală a salariilor în perioada 2015-2016 pentru tot personalul AFER, circa 480 — 500 de persoane. Măsura a fost contestată — era dreptul Autorității să o conteste — în schimb, la sfârșitul lunii august, s-a primit încheierea de la Curtea de Conturi, care a fost foarte fermă, nu a fost de acord cu contestația făcută. Atunci, inevitabil, măsura trebuia pusă în aplicare. După cum știți, toate măsurile Curții de Conturi sunt executorii din momentul în care ți se transmite încheierea Curții de Conturi. Devenind o măsură executorie, a trebuit să intru pe lege", a spus Badea.

Potrivit acestuia, cauzele care au dus la micșorarea, în unele cazuri drastică, a salariilor în AFER a fost schimbarea legislației în domeniu, respectiv apariția Legii 284 a salarizării instituțiilor publice.

"Cu ani în urmă, plecând din anul 2012, AFER a avut un contract colectiv de muncă. A apărut o lege — 284/2010 — Legea salarizării instituțiilor publice, care prevedea că la expirarea contractului colectiv de muncă autoritățile sau instituțiile publice trebuie să intre automat pe lege, având și o anexă 8, care spunea în ce condiții se preiau. Ori, în momentul în care contractul colectiv de muncă a încetat, intratul pe lege nu s-a făcut conform cerințelor legii și s-a încercat păstrarea salariilor avute, ca și un drept câștigat. Legiuitorul spune altfel, ceea ce a dovedit și Curtea de Conturi. Procesul a continuat, 2013-2014, s-au judecat cu Curtea — norocul a fost că a intervenit o amnistie și a șters din datoriile anterioare — numai că în 2015 — 2016 Curtea îmi spune: 'Vei calcula și vei stabili un prejudiciu' — pe care Curtea îl estimează la circa 2 milioane de euro — 'și te vei îndrepta să recuperezi acest prejudiciu adus statului'. Deci, sunt două măsuri într-una singură: odată recuperarea prejudiciului în perioada 2015 — 2016 pentru aceste salarii, cum spune Curtea 'menținute nelegal în plată', iar a doua măsură care mi s-a impus a fost intrarea cu salariile în lege. Asta e ceea ce s-a întâmplat. Era obligația mea vizavi de dispozițiile executorii ale Curții de Conturi să intru în legalitate cu salariile", a explicat șeful AFER.

Întrebat dacă angajații ar putea fi obligați să dea bani înapoi, în vederea recuperării prejudiciului, Victor Badea a precizat că autoritatea a dat în judecată Curtea de Conturi pentru aceste măsuri.

"Deocamdată — era și obligația noastră — ne aflăm în faza de instanță. Am dat în judecată Curtea de Conturi pentru aceste măsuri. Când va fi o decizie definitivă și irevocabilă a instanței de judecată, voi executa acest dispozitiv. Până atunci, nu știu. În principiu, ce s-a întâmplat cu ani în urmă, conducerea s-a îndreptat împotriva salariaților, pentru că spune că este beneficiarul primar al acestor drepturi", a răspuns el.

Nici vinovatul pentru crearea acestei situații nu poate fi indicat deocamdată, întrucât procesul este în curs, a subliniat Badea.

"Numai o instanță poate să spună lucrul acesta (cine este vinovat — n. r.). Procesele anterioare nu s-au terminat. Procesul s-a întors de la Curtea de Apel spre judecată la fond, iar celălalt nou nu a primit nici termen. Eu am cerut și suspendarea, dar nu mi s-au acordat nici termen, nici suspendarea", a subliniat directorul.

Pentru dezamorsarea situației din AFER, întrucât salariații amenință cu încetarea lucrului, Victor Badea a spus că va promova cât de repede un proiect de act normativ pentru scoaterea instituției de sub incidența noii Legii a salarizării 153/2017 și intrarea acesteia pe Codul Muncii.

"A fost o grevă, încercăm să o dezamorsăm. Aici este și o caracteristică ciudată a instituției. Suntem instituție publică, dar nu suntem funcționari publici. Noi suntem pe contract individual de muncă (CIM — n. r.). Fiecare dintre noi, inclusiv eu, a încheiat CIM, deci nu suntem după Legea 188 a funcționarilor publici. Încercăm să promovăm pentru salariați — asta este și datoria mea — un proiect de act normativ — nu știu dacă va fi lege, nu știu dacă va fi ordonanță de urgență — astfel încât, așa cum și alte instituții fac excepție de la noua Lege a salarizării 153, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2017, să facem excepție de la lege. Făcând excepție de la lege, automat mă duc pe Legea 53 — Codul Muncii. Ducându-mă pe Legea 53, am voie prin contractul colectiv de muncă să-mi negociez împreună cu partenerul de dialog social, cu sindicatele, noua grilă de salarizare, pentru că, vă repet, contractele noastre sunt prin lege, nu sunt prin contractul colectiv de muncă. Și, atunci, având bani în buget, fiindcă oricum banii există în buget, pot să le acord salariile în continuare măcar la nivelul la care a fost anterior stabilit de Curtea de Conturi că au fost menținute ilegal în plată", a indicat el.

Victor Badea a dat asigurări că vrea să facă acest lucru cât mai repede.

"Eu vreau să fac cât mai repede, pentru că e de datoria mea vizavi de oameni. Am stat în curte și cred că o să mai stau. Cel puțin anul ăsta fac 40 de ani de când sunt în curtea aia, cu mici întreruperi — am lucrat mult și în sistemul feroviar extern, mă refer la CFR infrastructură. Am o datorie morală față de toți salariații, care majoritatea mi-au fost colegi și îmi sunt în continuare colegi", a adăugat oficialul AFER.

Peste 150 de angajați ai Autorității Feroviare Române, membri ai Sindicatului Feroviar AFER, au protestat, luni, în fața Ministerului Transporturilor, aceștia fiind nemulțumiți de condițiile de salarizare.

"Nu se poate continua cu asemenea salarii și o asemenea bătaie de joc. S-au redus salariile. După 40 de ani de muncă, salariații AFER au ajuns să primească 1.100 de lei, salariu net, motiv pentru care consider că siguranța feroviară va fi afectată prin încetarea activității Autorității Feroviare", a declarat, pentru AGERPRES, Alexa Ioneta, președintele Sindicatului Feroviar AFER.

Aceasta a afirmat că scăderile salariale au avut loc ca urmare a emiterii a cinci decizii de către noul director general al autorității.

"De luni de zile, de când avem un nou director general, angajații AFER lucrează într-un stres general, datorită faptului că acesta a emis cinci decizii, care mai de care mai controversate, prin care dorea — și în final a și reușit — să ne scadă salariile. Ultima decizie care a fost întocmită pe 6 septembrie este o decizie unilaterală, colectivă și generală. Pe lângă acest fapt, prin această decizie ne-au redus salariile retroactiv, adică începând cu luna august. Considerăm corect, conform Legii 5, respectiv Codul Muncii, să ni se fi întocmit acte adiționale la contractele individuale de muncă, nu să ni se ia o cotă din salarii, fără accept. În același timp, o considerăm o măsură ilegală", a spus Alexa Ioneta.

Întrebată ce va urma dacă nu se rezolvă problema salariilor, liderul sindical a afirmat: "Nu rămâne decât să punem pixurile pe masă și să încetăm munca".

Salariile angajaților din Autoritatea Feroviară Română (AFER) au scăzut, începând cu data de 6 septembrie, cu până la 40%, aceștia pierzând sume cuprinse între 250 de lei și 2.000 de lei, a declarat, pe 12 septembrie, pentru AGERPRES, liderul sindical din AFER, Ioneta Alexe.

''Situația ingrată în care a ajuns AFER-ul, instituție publică finanțată integral din venituri proprii, constituie efectul unei probleme pe termen lung, de cadru legislativ și de interferență a unor diverse interese. La momentul apariției Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice salariații instituției aveau un contract colectiv de muncă în vigoare, drept pentru care au fost menținute în plată salariile stabilite. Începând cu anul 2012, la încetarea contractului colectiv de muncă au fost menținute salariile în plată conform completărilor și modificărilor Legii nr. 284/2010 care prevedeau 'menținerea în plată' a salariilor. Menționăm faptul că în AFER nu au mai avut loc majorări salariale din anul 2008. De aici au apărut problemele AFER, care, în urma controalelor Curții de Conturi, a fost atrasă în procese care sunt și în prezent pe rol", a explicat Ioneta Alexe.

Potrivit sursei citate, de la apariția acestor probleme, nu au fost diminuate salariile angajaților AFER, până la data de 6 septembrie anul curent, moment în care conducerea instituției a hotărât și a dispus diminuarea salariilor în cuantumuri diferențiate pe funcții de până la 40%, în lipsa unei hotărâri definitive și irevocabile a unei instanțe, cu privire la procesele aflate pe rol.

"Această măsură de diminuare a salariilor a condus la o situație în care salariații AFER, care deja aveau venituri salariale mai mici în comparație cu alte unități din sectorul feroviar din România, a cărui autoritate o constituie, au ajuns în situația disperată de să dorească declanșarea conflictului de muncă. În acest sens, ieri (luni — n. r.), la Adunarea Generală Extraordinară, membrii de sindicat au solicitat declanșarea conflictului de muncă, în condițiile prevăzute de lege. Am anunțat Federația Mecanicilor de Locomotivă, din care facem parte, și mâine vom avea o întâlnire cu reprezentanții acesteia, care cunosc de mult timp problemele cu care se confruntă AFER-ul, pentru a vedea care sunt pașii următori", a adăugat liderul de sindicat.

Conform sursei citate, problemele menționate mai sus au fost aduse deja la cunoștința factorilor decizionali administrativi și politici (Ministerul Transporturilor, Guvernului României, Camera Deputaților și Senatului României), care până în prezent nu au luat nicio poziție.

Sursa: Agerpress