Ceasurile "Swiss-made" nu sunt 100% elvetiene
Data publicarii: 07-12-2017 | EconomieCei care cumpara un ceas cu eticheta "Swiss-made" crezand ca este vorba de un ceas produs in intregime in Elvetia ar putea sa se insele, in conditiile in care o parte din componente precum cadranele, geamul sau cutiile ceasurilor sunt produse in China, Thailanda sau Mauritius, pentru ca la final sa ajunga in ceasurile care sunt vandute sub eticheta "Swiss-made", informeaza Reuters.
Regulile pentru producătorii care doresc să beneficieze de prestigioasa etichetă "Swiss-made", pentru care cumpărătorii sunt dispuși să plătească o primă, au fost înăsprite în acest an. Cerința cheie este ca 60% din costurile de producție să fie suportate în Elveția, față de pragul de 50% în trecut care se aplica doar mecanismului principal al ceasului. Noile reguli sunt menite să crească încrederea cumpărătorilor în eticheta "Swiss-made" și să protejeze industria elvețiană de orologerie de concurență, în special cea asiatică.
Însă înăsprirea regulilor a făcut mai dificilă reducerea costurilor pentru producătorii de ceasuri elvețiene mai ieftine într-un moment în care industria trece printr-o criză severă. În schimb, au permit producătorilor de ceasuri mai scumpe să majoreze ponderea componentelor care vin din Asia pentru a-și proteja marjele de profit.
"După ce regulile referitoare la "Swiss-made" au fost înăsprite avem mai puține comenzi, nu mai multe. Unii din clienții noștri ne cer să producem jumătate din componente în China pentru ca să putem fi mai ieftini", a declarat Alain Marietta, de la producătorul de cadrane Metalem, care are sediul în orașul Le Locle, în cantonul Neuchâtel, leagănul industriei elvețiene de orologerie.
Mărcile de ceasuri cele mai accesibile au dificultăți în a face profit în Elveția din cauza salariilor ridicate, marjelor reduse și concurenței străine intense care împiedică producătorii elvețieni să majoreze prețurile.
Datele publicate de Federația industriei elvețiene de orologerie arată că exporturile de ceasuri cu prețuri de până la 600 de franci (514 euro) au scăzut cu 11% în primele zece luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, față de o creștere de 2,4% pentru toate categoriile de ceasuri.
În ultimii ani au apărut companii specializate care oferă mărci de ceasuri care beneficiază de eticheta "Swiss-made", chiar dacă delocalizează la maxim producția de componente în țările cu costuri reduse. De exemplu, EOS Watch Development promite pe site-ul său de Internet să livreze ceasuri "Swiss-made" care permit clienților să facă economii prin combinarea furnizorilor elvețieni cu cei asiatici.
Pe segmentul ceasurilor de top, unde un exemplar se vinde pentru mai multe mii de franci, scăderea puternică a cererii după criza financiară din 2008 a dus la diminuarea profiturilor.
"Unele mărci de lux care anterior nici nu concepeau să cumpere componente din străinătate din motive de etică dar și pentru că prețul de comercializare al produselor lor este unul excesiv, permit în prezent acest lucru" a spus un producător elvețian de cadrane care a dorit să își păstreze anonimatul. Potrivit acestuia propria sa companie produce cadranele în special în Mauritius, unde salariile sunt mult mai mici, dar datorită unor operațiuni tehnice realizate în Elveția aceste cadrane pot beneficia de eticheta "Swiss-made".
Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveției și asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.
Sursa: Agerpress
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Inflatia a scazut la 10,4% in iunie, dar analistii avertizeaza asupra presiunilor persistente pentru IMM-uri
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro