Dumitru (DG AGRI): Una dintre preocuparile Romaniei ar trebui sa fie cresterea gradului de auto-suficienta la unele produse

România a reusit, cu ajutorul Politicii Agricole Comune (PAC), în cei 10 de la aderarea la Uniunea Europeana, sa dobândeasca pozitia de lider european în productia de miere si sa restructureze sectorul viti-vinicol, dar a ramas în continuare cu o slaba organizare a fermelor mici si a filierelor pe produs si cu un nivel ridicat al saraciei în mediul rural, sustine Mihail Dumitru, director general-adjunct la Directia Generala Agricultura si Dezvoltare Rurala (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene.

"România arata asa cum este, cu progrese si evolutii pozitive, dar si cu anumite deficiente si probleme de rezolvat. În orice caz, perioada de ucenicie ca nou stat membru a trecut, derogarile si perioadele de tranzitiei acordate prin Tratat au ajuns la final, iar acum diferenta fata de celelalte state membre poate veni din pozitionarea României la nivel european în diferitele dosare dezbatute în instantele comunitare de decizie. În privinta dosarului agricol, România este un actor important prin prisma rolului sectorului în economia României si a UE, dar si din prisma nivelului contributiei politicii agricole comune la sustinerea agriculturii si a economiei rurale", a declarat pentru AGERPRES Mihail Dumitru.

Potrivit sursei citate, în cei 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeana, Politica Agricola Comuna (PAC) a contribuit si contribuie la schimbari importante în structura sectorului agricol si economiei rurale românesti, precum si la îmbunatatirea vietii populatiei rurale.

"Ca puncte tari as mentiona: cresterea veniturilor agricole, dobândirea pozitiei de lider european în productia de miere de albine, modernizarea si restructurarea sectorului viti-vinicol, dezvoltarea agroturismului si turismului rural, iar la polul opus: slaba organizare a fermelor mici si a filierelor pe produs, numarul redus al produselor cu indicatii geografice protejate le nivel european si mentinerea nivelul ridicat al saraciei în mediul rural", a precizat Dumitru, întrebat despre evolutiile din agricultura româneasca în ultimii ani.

În ceea ce priveste modul în care fermierii români au stiut sa profite de fondurile europene pe care le-au avut la dispozitie prin PAC, în cei 10 ani de la aderare, directorul general-adjunct al DG AGRI a sustinut ca o parte dintre ei, "cei mai multi", si-au dezvoltat afacerile si nivelul de competitivitate, însa au fost si unii care au preferat sa cheltuiasca subventiile, "fara sa investeasca în viitor".

"Cei care au înteles au accesat fondurile, au investit banii obtinuti, si-au dezvoltat afacerile si nivelul de competitivitate. Altii însa au preferat sa cheltuiasca subventiile fara sa investeasca în viitor. Multe proiecte din prima programare financiara au fost mult întârziate si în final unele anulate, iar fondurile publice blocate în aceste proiecte s-au pierdut. Sper ca în noua perioada sa nu se mai repete aceasta situatie si toate fondurile alocate sa fie cheltuite eficient cu rezultate vizibile pentru agricultura si economia rurala româneasca", a mentionat oficialul european.

Din datele furnizate de oficialul european în luna decembrie, România a cheltuit în perioada actuala si declarat la bugetul comunitar 23,47% din fondurile FEADR prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 - 2020 si se situeaza peste media europeana (22,68%) la gradul de folosire a fondurilor.

Întrebat ce masuri ar trebui luate pentru echilibrarea balantei comerciale a României si pentru a fi mai eficienti în agricultura, oficialul european considera ca preocuparea principala a României ar trebui sa vizeze îmbunatatirea structurii exporturilor si cresterea gradului de autosuficienta la unele produse la care România are un avantaj comparativ si conditii prielnice insuficient valorificate.

"În primul rând, România este un producator agricol care conteaza în UE. O cauza a deficitului balantei de plati este într-adevar exportul de produse agricole materie prima sau putin prelucrate deci cu valoare adaugata mica si importul de produse agricole si alimentare cu valoare adaugata mare. Preocuparea principala a României ar trebui sa vizeze, pe de o parte, îmbunatatirea structurii exporturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata mare, dar si cresterea gradului de auto-suficienta la unele produse (carne de porc, fructe si legume, etc.) la care România are un avantaj comparativ si conditii prielnice insuficient valorificate", a explicat Dumitru.

De asemenea, România ar trebui sa stimuleze cresterea productivitatii în agricultura astfel încât sa reduca distanta fata de media europeana. "Ar trebui sa stimuleze procesul de restructurare si consolidare al fermelor mici si sa promoveze organizarea producatorilor. Nu în ultimul rând, sa promoveze cercetarea, inovarea si formele de agricultura inteligenta (agricultura de precizie). Cred ca România a început deja sa se afirme în Uniunea Europeana ca mare producator de cereale, am mentionat deja apicultura, viti-vinicultura si unele produse de nisa, dar mai sunt multe de facut în domeniul cresterii animalelor si al legumelor si fructelor", a mai spus oficialul european.

În ceea ce priveste sectorul agriculturii ecologice si cel al produselor traditionale, Dumitru afirma ca România are conditii propice pentru agricultura ecologica si promovarea produselor traditionale. Întrebat care sunt produsele românesti pe care le apreciaza, le consuma si le recomanda, acesta a raspuns: "Mierea naturala, Salamul de Sibiu si Cascaveaua afumata produsa artizanal de mama mea în satul Râul Alb din Dâmbovita".

Pe de alta parte, pe segmentul organismelor modificate genetic (OMG), Europa se va dota cu un plan pentru productia de proteina vegetala care va încuraja fermierii sa valorifice mai bine culturile proteice conventionale existente în UE, desi consumatorul european este "foarte sensibil la chestiunea organismelor modificate genetic".

"Dependenta fata de importul de proteina preocupa din ce în ce mai mult sectorul cresterii animalelor din UE iar metode alternative sunt cautate la importul de produse proteice obtinute din OMG-uri. Europa se va dota cu un plan pentru productia de proteina vegetala, care va încuraja fermierii sa valorifice mai bine culturile proteice conventionale existente în Uniunea Europeana. România este bine plasata din punct de vedere geografic si climatic pentru a contribui la acesta initiativa europeana", afirma Dumitru.
În prezent, Comisia Europeana creioneaza viitoarea Politica Agricola Comuna (PAC), iar în acest sens a fost publicata la finele lunii noiembrie comunicarea "Viitorul alimentatiei si agriculturii" dupa 2020, acest document fiind prezentat si la Bucuresti de reprezentatul DG Agri.

"Comisia a prezentat o comunicare privind "Viitorul alimentatiei si agriculturii". Aceasta comunicare traseaza principalele directii de evolutie a viitoarei Politici Agricole Comune. Acestea sunt: cresterea ambitiei ecologice si a actiunilor climatice; o mai buna distributie a sprijinului public în sensul cresterii echitatii în distributia fondurilor PAC; accent crescut pe inovare si cercetare pentru promovarea agriculturii inteligente; o noua forma de împartire a responsabilitatii între UE, statele membre si beneficiarii PAC într-un model bazat pe performanta: înnoirea generationala si dezvoltarea instrumentelor de gestiune a riscului", a mentionat Dumitru.

Potrivit sursei citate, propunerile Comisiei în PAC 2020 pentru sprijinul fermelor mici si a tinerilor fermieri vizeaza acordarea platilor distributive, dar si a unor forme de stimulare a transferului inter-generational si o mai buna coordonare a interventiei PAC cu masurile ce tin de competenta nationala precum dreptul de mostenire, taxele de succesiune si sistemele de impozitare.

În ceea ce priveste preluarea în premiera de catre România a Presedintiei Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioada de sase luni, Dumitru considera ca momentul primei presedintii este foarte important din punct de vedere al agendei politice, cel putin privind procesul de co-decizie pe pachetul legislativ PAC post 2020.

"Presedintia Consiliului Uniunii Europene este o mare responsabilitate, dar si o mare oportunitate pentru statele membre ce o detin. Momentul primei presedintii detinute de România este foarte important din punct de vedere al agendei politice, cel putin privind procesul de co-decizie pe pachetul legislativ PAC post 2020. Se asteapta un avans considerabil al negocierilor pe propunerea legislativa ce va fi adoptata de Comisie în mai 2018 si chiar finalizarea procesului înainte de alegerile pentru Parlamentul European, din mai 2019. România trebuie sa propuna o agenda realista, o echipa competenta si sa-si fixeze obiective clare pe care vrea sa le atinga. România trebuie sa fie constienta de constrângerile presedintiei ce o detine (sfârsit de mandat politic pentru Parlamentul European si Comisia Juncker) si agenda publica dominata de campania electorala pentru Parlamentul European", a explicat Mihail Dumitru.

Cum va arata agricultura României si fermierul român peste 10 ani? Oficialul român spera la "o agricultura mai performanta si mai prietenoasa cu mediul, competitiva la nivel european si mondial, asigurând securitatea alimentara a românilor si contribuind la securitatea alimentara a europenilor dar si exportând mai multe produse cu valoare adaugata". Cât despre fermierul român: " îmi doresc sa fie cât mai multi precum multi dintre fermierii europeni pe care îi întâlnesc adesea si sunt impresionat de profesionalismul, cunostintele dar si din punct de vedere al veniturilor, bunastarii si al stilului de viata".

Comisia Europeana a adoptat comunicarea "Viitorul alimentatiei si agriculturii" în data de 29 noiembrie, document strategic privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) în perioada post 2020.

În vederea pregatirii comunicarii a fost organizat un larg proces de consultare a tuturor actorilor interesati, atât în ceea ce priveste PAC, cât si viitorul acesteia, ce a generat un interes substantial la nivelul statelor membre. În acest sens, Comisia a primit 322.912 contributii online, fiind ulterior depuse 1.417 documente de pozitie.

În perioada ianuarie-martie, se va lucra la un studiu de impact, iar cadrul financiar multianual post 2020, conform calendarului, va fi adoptat în mai 2018. La sfârsitul lunii mai - începutul lunii iunie, va exista o noua propunere legislativa.

Agricultura si sectorul agroalimentar au un regim preferential în cadrul UE si ramân de departe cel mai mare angajator în spatiul comunitar. Desi agricultura ca atare angajeaza din ce în ce mai putini oameni pentru ca numarul fermierilor scade, toate activitatile conexe legate de agricultura - de la inputuri agricole, materie prima si pâna la distributie si sistem de desfacere, acest lant valoric creeaza 44 de milioane de joburi în Europa.

De asemenea, agricultura este elementul care asigura si piata unica europeana, pentru ca sunt 500 de milioane de consumatori care au cea mai mare optiune în privinta diversitatii si calitatii produselor alimentare.

UE a devenit principalul actor pe piata mondiala, exportând în restul lunii produse agroalimentare în valoare de 131 de miliarde de euro si importând de 112 miliarde de euro. Tot agricultura joaca un rol importat si pentru combaterea schimbarilor climatice, pentru protectia resurselor naturale si generarea de energie curata, în conditiile în care fermierii europeni sunt custozii a 48% din terenul UE, iar silvicultura gestioneaza si întretine 36% din teritoriu.

PAC ramâne un consumator major al bugetului comunitar, circa 40%, însa ponderea în bugetul total si în PIB este în scadere.

Potrivit Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, reprezentantii sectorului agroalimentar românesc pot transmite, pâna pe 2 februarie 2018, contributii scrise fata de aspectele cheie din Comunicarea Comisiei Europene privind viitorul sectorului alimentar si al agriculturii, în vederea elaborarii unui document comun.

Sursa: Agerpress