Bancile pot mari rata creditului la 50% din venit
Data publicarii: 05-03-2007 | Finante-BanciBancile ar putea creste limita de indatorare a populatiei pana la 50% din veniturile nete, insa decizia va fi influentata de castigurile clientilor, apetitul pentru risc al institutiilor financiare, actionariatul acestora si cota de piata vizata, sustin analistii. "Bancile mai prudente ar putea creste gradul de indatorare la 50%, iar cele cu apetit mai mare pentru risc, pana la 60%. Procesul va fi gradual dar se va desfasura foarte repede. Ma astept ca in trei-sase luni sa avem grade de indatorare de 60%", a declarat vice-presedintele Chartered Financial Analist (CFA) Romania, Dragos Cabat.
Economistul sef al ABN Amro Bank Romania, Radu Craciun considera ca gradul de indatorare va creste in functie de categoria de venituri a fiecarui client. "Nu poti sa cresti limita la 50%, atat pentru cei care castiga 3.000 euro, cat si pentru cei care castiga mai putin de 500 euro pe luna", a explicat Craciun. Economistul sef al ING Bank Romania, Florin Citu, e de parere ca gradul de indatorare admis de banci va fi diferit "in functie de veniturile celor care vor sa isi ia un credit si de imprumuturile deja luate".
Bancile vor fi motivate sa permita populatiei sa se indatoreze mai mult din cauza concurentei acerbe din piata. Dumitru a explicat ca "probabil bancile mici vor incerca sa castige cota de piata si vor avea o politica de acordare a creditelor mai relaxata". La fel si institutiile financiare nebancare (IFN), care acordau "credite cu buletinul", vor putea incepe acum sa-si relaxeze politica de acordare a creditelor. La randul lui, Cabat considera ca "intreprinderile financiare nebancare vor fi cu siguranta incantate, dar sunt si multe banci care intra acum pe piata sau banci deja prezente care si-au stabilit tinte foarte agresive si care vor incerca sa isi castige, astfel, cota de piata propusa".
Dumitru a subliniat insa ca e important si cine e actionar al acelor companii, pentru ca e putin probabil ca o instituitie care tine de o banca sa isi asume riscuri foarte mari. "Probabil ca vor fi banci mai mici care vor fi dispuse sa lase un grad de indatorare mai mare si e posibil ca aceste banci sa fie mai agresive pe acest segment. Nu ma astept, insa, ca bancile mari, care au o banca mama in strainatate si o politica sanatoasa sa duca limitele foarte sus", a declarat directorul departamentului de dezvoltare al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru. El a mai spus ca nicio banca cu o politica de risc sanatoasa nu va permite unui client sa se indatoreze cu 100% din veniturile sale.
Dumitru a mai spus ca se asteapta ca ridicarea sau eliminarea restrictiilor privind gradul de indatorare, cat si a avansului obligatoriu pentru creditele imobiliare, sa aiba un impact major asupra creditarii, care va creste si mai repede decat pana acum. El nu a exclus ca preturile din sectorul imobiliar sa creasca si a amintit ca "atunci cand bancile au inceput sa acorde credite, au explodat preturile la imobile".
"Vom vedea o crestere a creditarii pe toate segmentele, atat pe creditele de consum, cat si pe cele ipotecare", a mai spus Cabat. Analistul a explicat ca, daca in prezent, bancile mari acorda credite ipotecare pe o durata de pana la 30-35 ani, tocmai ca sa poata creste suma creditata, odata cu cresterea gradului de indatorare de la 35 la circa 60%, sumele creditate ar trebui sa se dubleze.
Cabat a explicat ca luarea unor astfel de decizii implica schimbarea procedurilor bancare, ceea ce ar putea dura pana la doua-trei luni, dupa care acestea trebuie aprobate de forul de conducere al bancilor si apoi de BNR. "Problema e ca bancile nu sunt pregatite sa isi asume o asemenea responsabilitate pentru ca multe nu au politici de management al riscului si instrumente adecvate pentru gestionarea noii situatii", a atras atentia Cabat. Din acest motiv, el a spus ca miscarea bancii centrale a fost cam "pripita", dar, in acelasi timp, necesara, data fiind concurenta cu celelalte banci din Uniunea Europeana (UE), mai ales dupa aderarea Romaniei la UE.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat, sambata, la Realitatea TV, ca banca centrala nu va mai impune bancilor comerciale sa limiteze rata lunara la 35% din veniturile clientului, in cazul creditelor imobiliare, 30% in cazul celor de consum si 40% - plafonul general, pentru toate creditele adunate. Consilierul guvernatorului a explicat ca, prin noua masura, va avea loc un transfer de responsabilitate de la banca centrala la bancile comerciale, decizia BNR avand o legatura directa cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Inflatia a scazut la 10,4% in iunie, dar analistii avertizeaza asupra presiunilor persistente pentru IMM-uri
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro