Zaman: Sectorul privat din Romania nu are apetenta pentru cercetare, pentru ca aici activeaza filiale

Sectorul privat, care este dominant pe piata romaneasca, nu are apetenta pentru cercetare pentru ca aici activeaza filiale si subsidiare ale companiilor straine, care primesc rezultatele cercetarii de la firma mama si nu mai au interes sa dezvolte cercetarea privata in Romania, a declarat, joi, directorul Institutului de Economie Nationala, Gheorghe Zaman.

"La noi, sectorul privat, care este dominant în economie, în proporții de la 70% până la 95% — dacă luăm sectorul bancar — nu are apetență pentru cercetare, în timp ce în țările capitaliste dezvoltate sectorul privat este principala sursă de finanțare. De ce? Răspunsul este foarte clar. La noi sunt filiale, subsidiare, care primesc rezultatele cercetării de la firma mamă și nu mai au interes să dezvolte cercetarea privată în România", a spus Gheorghe Zaman, la o masă rotundă.

Potrivit președintelui Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, prezent și el la eveniment, ponderea cheltuielilor pentru cercetare — dezvoltare în PIB era de 0,38% în 2014, în România, în condițiile în care Ungaria și Grecia aveau o valoare de aproape trei ori mai mare.

"Dacă avem în vedere ponderea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în Produsul Intern Brut, la nivelul anului 2014 valoarea este de 0,38%. Interesant este să ne comparăm și cu alte țări care sunt în apropierea noastră, Ungaria și Grecia. Ungaria are o pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în PIB de aproape trei ori mai mare decât România, Grecia având o valoare asemănătoare, deci de aproape trei ori mai mult decât înregistrează România. Aceasta arată o capacitate redusă pentru cercetare dezvoltare", a spus, joi, Tudorel Andrei.

Președintele INS a afirmat că, la nivel european, se manifestă o tendință de creștere a cercetării-dezvoltării în zona de obținere a producției, cifrele la nivel național fiind diferite de media europeană. Dacă, în România, ponderea sectorului privat pentru fondul de cercetare — dezvoltare este de 31%, la nivel european aceasta depășește 55%.

Conform lui Tudorel Andrei, în România, își desfășoară activitatea în jur de 19.000 de cercetători, în Ungaria 25.000, iar în Grecia aproape 30.000. În România, zona privată are o pondere mică în ceea ce privește repartizarea personalului de cercetare — dezvoltare, respectiv 29% din totalul personalului, în timp ce la nivel european ponderea depășește 50%.

Institutul Național de Statistică și Institutul de Economie Națională al Academiei Române au organizat, joi, masa rotundă cu tema "Tendințe ale cercetării, dezvoltării și inovării în România și Cerințe ale strategiei UE 2020".

La eveniment participă experți ai celor două instituții organizatoare, precum și alte personalități din domeniu.

Conform datelor INS, numărul salariaților din activitatea de cercetare — dezvoltare a scăzut 3,43% în 2014, ajungând la 31.391 salariați, cei mai mulți dintre aceștia lucrau în sectorul guvernamental, respectiv 11.866 salariați, iar restul în mediul de afaceri (10.437), învățământul superior (8.966) și sectorul privat non-profit (122).

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pe sectoare de performanță în Produsul Intern Brut a fost de 0,38% în 2014 — 0,22% din sectorul public și 0,16% din cel privat.

Sursa: Agerpress