România are procentul cel mai mare de proprietari de locuințe din Europa
Data publicarii: 19-09-2019 | ImobiliareDe mulți ani, România este statul care se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de proprietari de locuințe. Potrivit ultimelor statistici Eurostat, peste 96% dintre români dețin imobilele în care locuiesc, un procent semnificativ mai mare decât media de 30% de persoane care stau în chirie la nivelul UE. Pe ultimul loc în aceste statistici se clasifică Suedia, cu un număr de 65% de proprietari.
Dacă la nivelul Uniunii Europene peste 30% dintre persoane stau în chirie, situația din România se află oarecum la polul opus unde peste 30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani se arată dornici de a cumpăra locuințe, aceștia luând în calcul posibilitatea achiziționării unui credit imobiliar în perioada imediat următoare.
Mai mult, de la 1 ianuarie 2019, posibilitatea de a achiziționa locuințe noi s-a înlesnit, persoanele care doresc credite imobiliare nemaifiind nevoiți să suporte un prag de eligibilitate, bazat pe cheltuielile de subzistență. Astfel, în măsura în care aceștia pot achita avansul de 5 până la 25%, suma maximă pe care o familie o poate obține de la bancă pentru achiziționarea unei noi locuințe devine nelimitată, ținând cont doar de limitele impuse de bancă și implicit de agentul de creditare.
Pe scurt, observăm faptul cân în vara anului 2018 creditul maxim pe care îl putea obține o familie era de 300.000 lei cu o rată lunară de 1836 de lei în vreme ce în aceeași perioadă a acestui an, suma poate crește la 370.000 lei cu un grad de îndatorare de 45% și o rată lunară de 2208 lei.
Tot în acest an a apărut și noua lege care semnalează eliminarea interdicției de a cumpăra mai multe proprietăți cu o valoare TVA redusă de doar 5%. Eliminarea acestei restricții a revigorat piața apartamentelor mici, în special a garsonierelor, apartamente care nu depășesc valoarea de 450.000 lei. De asemenea, s-a eliminat din codul Fiscal și limita de suprafață de teren pe care este construită o locuință, aceasta fiind impusă legal până la finele anului 2018 la 250 mp. Momentan, suprafața unui apartament poate fi oricât de mare, lucru care poate impulsiona construcția unor apartamente de lux.
Dacă la nivelul Uniunii Europene peste 30% dintre persoane stau în chirie, situația din România se află oarecum la polul opus unde peste 30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani se arată dornici de a cumpăra locuințe, aceștia luând în calcul posibilitatea achiziționării unui credit imobiliar în perioada imediat următoare.
Mai mult, de la 1 ianuarie 2019, posibilitatea de a achiziționa locuințe noi s-a înlesnit, persoanele care doresc credite imobiliare nemaifiind nevoiți să suporte un prag de eligibilitate, bazat pe cheltuielile de subzistență. Astfel, în măsura în care aceștia pot achita avansul de 5 până la 25%, suma maximă pe care o familie o poate obține de la bancă pentru achiziționarea unei noi locuințe devine nelimitată, ținând cont doar de limitele impuse de bancă și implicit de agentul de creditare.
Pe scurt, observăm faptul cân în vara anului 2018 creditul maxim pe care îl putea obține o familie era de 300.000 lei cu o rată lunară de 1836 de lei în vreme ce în aceeași perioadă a acestui an, suma poate crește la 370.000 lei cu un grad de îndatorare de 45% și o rată lunară de 2208 lei.
Tot în acest an a apărut și noua lege care semnalează eliminarea interdicției de a cumpăra mai multe proprietăți cu o valoare TVA redusă de doar 5%. Eliminarea acestei restricții a revigorat piața apartamentelor mici, în special a garsonierelor, apartamente care nu depășesc valoarea de 450.000 lei. De asemenea, s-a eliminat din codul Fiscal și limita de suprafață de teren pe care este construită o locuință, aceasta fiind impusă legal până la finele anului 2018 la 250 mp. Momentan, suprafața unui apartament poate fi oricât de mare, lucru care poate impulsiona construcția unor apartamente de lux.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Oracle taie mii de locuri de munca pentru a finanta expansiunea agresiva in AI
- Masinile electrice pot contribui la stabilizarea retelei electrice de distributie a Europei. Este Romania pregatita?
- Opinie Deloitte: Antreprenorii Romaniei - motor de crestere a competitivitatii economice
- Opinie Deloitte: Adoptarea IFRS in Romania - cand raportarea financiara devine oportunitate strategica
- Schneider Electric colaboreaza cu NVIDIA pentru a dezvolta modele validate dedicate fabricilor AI la scara de gigawati
- Studiu Deloitte: costurile de constructie si achizitionarea terenurilor, principalele preocupari ale dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrala, inclusiv Romania
- Dupa un excedent istoric, China anunta masuri pentru echilibrarea comertului si atragerea investitiilor straine
- Asociatia Romana a Bancilor avertizeaza asupra fraudelor care vizeaza companiile
- Comunicat BCR: La 10 ani de Scoala de Bani, 100.000 ore de edufin in 7 zile
- Opinie Reff & Asociatii: Modificari relevante pentru 2026 in privinta controalelor fiscale, cu accent pe analiza de risc
- Aproximativ 8 din 10 romani sunt mai atenti la pret in acest an cand fac cumparaturi online iar aproape 58% spun ca vor renunta la produse non-esentiale
- Controversa fiscala: au dreptul companiile sa scuteasca de impozit profitul reinvestit in active finantate din fonduri nerambursabile sau nu?
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025