PwC: Facilități fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare

Numeroase țări oferă facilități fiscale pentru cercetare-dezvoltare, facilități care pot constitui un avantaj competitiv în atragerea de noi investiții și în dezvoltarea accelerată a companiilor care investesc în cercetare. Și în România sunt disponibile astfel de stimulente în ceea ce privește activitățile de cercetare-dezvoltare, stipulate chiar în Codul Fiscal.

Printre acestea, se regăsesc deducerile suplimentare în proporție de 50% a cheltuielilor efectuate pentru activități de cercetare, scutirea de impozit pe venit pentru angajații care lucrează în astfel de proiecte, amortizarea accelerată a echipamentelor și aparaturilor destinate acestor tipuri de activități respectiv scutirea de impozit pe profit a companiilor care au activități exclusive de cercetare-dezvoltare, în primii zece ani de activitate.

„Spre exemplu, beneficiul obținut din aplicarea facilității de deducere suplimentară a cheltuielilor poate conduce la o economie de 8% din valoarea investițiilor în proiecte de cercetare-dezvoltare (de exemplu 8% reprezentând reducere în impozitul pe profit final de plată). Banii astfel economisiți pot fi direcționați pentru a sprijini alte activități/inițiative de afacere la nivelul societăților în cauză”, scriu Andreea Mitriță, partener și Cristina Fuioagă, director PwC România.

„Totuși, în România cadrul legislativ aplicabil pentru accesarea acestor facilități nu este unul foarte prietenos cu contribuabilii și nicidecum facil. Mai exact, cadrul legislativ pentru accesarea acestor facilități este compus momentan din Codul Fiscal, Ordonanța de Guvern nr. 57/2002 privind cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, aprobată cu modificări și completări ulterioare, dar și Ordinul comun nr. 1056/4435/2016 din 5 iulie 2016 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal emis de Ministerul Finanțelor Publice și de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. În plus, este aplicabil și Ordinul nr. 350 din 30 mai 2019 emis de către Ministerul Educației și Cercetării pentru constituirea registrului experților pe domenii de cercetare-dezvoltare. Nu în ultimul rând, Ordinul 1056/4435/2016 face trimitere și la ghidul specific emis de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - Manualul Frascati”, continuă cele două.

În prezent, pentru a beneficia de facilitățile fiscale, companiile, activitățile sau proiectele pot fi considerate ca fiind eligibile dacă îndeplinesc o serie de criterii precum cele de mai jos.

În primul rând, este necesar criteriul de noutate. Acesta se referă la un nou produs, o nouă tehnologie, un nou serviciu sau la modernizarea unuia dintre acestea astfel încât să aducă un plus de cunoaștere la tehnologiile actuale din industria respectivă. Un alt criteriu important este cel al creativității. Acesta se referă la dezvoltarea unor noi concepte sau metode. Amintim de asemenea și criteriul incertitudinii, mare parte din proiectele de cercetare-dezvoltare implicând incertitudini cu privire la costuri sau perioada de timp necesară pentru a ajunge la rezultatul dorit.

„Pentru fiecare proiect în parte, contribuabilul trebuie să pregătească o documentație tehnico-financiară, foarte bine argumentată care să susțină aplicarea facilității respective. De asemenea, pentru încadrarea proiectelor/activităților de cercetare-dezvoltare contribuabilul trebuie să apeleze la expertiza unei persoane autorizate din Registrul Național al Experților pentru certificarea/expertizarea activității de cercetare-dezvoltare”, conchid cele două.