Analistii cred ca BNR are o atitudine prudenta, ''de asteptare''

Decizia bancii centrale de a mentine dobanda cheie la 7% indica o atitudine prudenta, neutra, de asteptare si da un semnal ca tinta de inflatie ar putea fi atinsa pana la sfarsitul anului, in ciuda unor pusee inflationiste in urmatoarele luni, spun analistii.

"Decizia luata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in privinta ratei dobanzii de politica monetara arata ca banca centrala nu reactioneaza la socurile venite dinspre oferta, respectiv la cresterea preturilor alimentare din cauza secetei sau la scumpirea petrolului. Credem ca BNR este constienta ca nu mai poate influenta inflatia la sfarsitul acestui an decat marginal. Am asistat la o schimbare a inclinatiei bancii centrale, a trecut de la o scadere continua a dobanzilor la o disponibilitate de a le majora", a declarat Ciprian Dascalu, economist senior la ING Bank Romania. Analistul a adaugat ca BNR a luat deja masuri de inasprire a politicii monetare, prin majorarea ratei efective de sterilizare. "S-a trecut de la o rata medie pentru imprumuturile la 2 saptamani de 6,48% la o licitatie cu dobanda fixa, egala cu rata dobanzii de politica monetara de 7%. In plus, BNR a cumparat totul, nu a mai impus o limita pentru oferta bancilor", a mai explicat Dascalu.

Analistul ING Bank estimeaza ca banca centrala ar putea mentine rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 7% la sedinta din 31 octombrie, ultima din acest an. Singurul argument care ar putea determina banca centrala sa decida, in octombrie, o majorare a dobanzii sale cheie ar fi o eventuala "depreciere semnificativa a monedei nationale pana la 3,50 lei/euro, fara semne de intoarecere a cursului la nivelul actual", a spus Dascalu. "Scenariul nostru prevede un nivel al cursului de schimb de 3,40 lei/euro si cresteri sporadice. Pentru anul viitor, ne asteptam la o majorare cu 0,5% a ratei de politica monetara", a mai spus economistul ING Bank.

Seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru este de parere ca BNR are o atitudine de asteptare. "Noi ne asteptam la o mentinere a ratelor dobanzilor si dupa ultima sedinta din acest an, insa exista riscul ca tinta de inflatie sa fie ratata daca leul se depreciaza mult sau preturile administrate cresc. Oricum, o inasprire a politicii monetare s-a observat deja. BNR spune ca a intarit rolul de semnal al dobanzii de politica monetara. Degeaba este aceasta la un nivel de 7% daca sterilizarea pietei se face la o dobanda mai mica. La inceputul saptamanii, banca centrala a cumparat tot ce-au oferit bancile la o dobanda fixa de 7%", a mai explicat Dumitru.

Economistul UniCredit Romania, Rozalia Pal, considera ca BNR va mentine rata dobanzii la nivelul actual pana la jumatatea anului viitor. "Banca centrala monitorizeaza foarte strict piata, noi credem ca exista in continuare presiuni de crestere a ratei dobanzii cheie, insa acestea se vor materializa doar daca inflatia depaseste pragul maxim de 5% stabilit pentru 2007. Inflatia este, la randul sau, afectata de curs. Noi ne asteptam la un curs al leului de 3,32 lei/euro la sfarsitul anului, tinand cont si de volatilitatea din piata, care poate provoca aprecieri sau deprecieri bruste ale monedei", a mai spus Pal.

"Mesajul transmis de BNR denota increderea deosebita a bancii centrale in atingerea obiectivului de inflatie, in ciuda urcarii viguroase a acestui indicator in august si a faptului ca este posibil sa vedem inflatia depasind pragul de 5% in lunile septembrie si octombrie", a declarat economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel. Acesta a adaugat ca este prematur sa se pronunte asupra deciziei BNR in cadrul ultimei sedinte de politica monetara din acest an.

Si economistul sef al BCR remarca o modificare a comportamentului in piata al bancii centrale, prin majorarea dobanzilor pentru depozitele overnight, a celor plasate la o luna si la trei luni, cu aproximativ 0,25%, tocmai din cauza presiunilor inflationiste, in ciuda mentinerii dobanzii de politica monetara.

"O eventuala modificare a dobanzii cheie pe 31 octombrie nu ar avea un impact imediat asupra inflatiei in acest an, insa o posibila majorare ar usura, probabil, atingerea tintei de inflatie din 2008", a mai spus Anghel.

Economistul sef al ABN Amro Bank Romania, Radu Craciun, estimeaza ca banca centrala ar putea majora dobanzile in cadrul intalnirii de la sfarsitul lunii octombrie, dar a mentionat ca o astfel de decizie "depinde in primul rand de nivelul inflatiei si de evolutia, in urmatoarea luna, a cursului de schimb".

Spre deosebire de ceilalti analisti, vicepresedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragos Cabat, considera ca "BNR ar fi trebuit sa ridice ratele dobanzilor cu cel putin 0,25% si ca banca centrala ar putea opera, in octombrie, o majorare cu pana la 0,5% a dobanzii de politica monetara". "Politica BNR este prudenta, de asteptare, insa am observat ce s-a intamplat in Statele Unite, pentru ca Federal Reserve a asteptat prea mult inainte sa urce dobanzile. Probabil ca BNR s-a temut ca, printr-o noua majorare, va ajuta leul sa creasca fata de euro, ceea ce ar fi anormal. Moneda trebuie sa se pastreze aproape de valoarea reala", a mai spus Cabat. Analistul a mai apreciat ca BNR va mentine rezervele minime obligatorii, "mai ales din cauza avansului puternic al creditarii populatiei, care pericliteaza tinta pentru inflatie".

Decizia consiliului de administratie al BNR nu a surprins, a spus economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor. "Adoptarea unei pozitii complet neutre, prin decizia de mentinere a conditiilor de politica monetara, indica existenta unei probleme cu radacina tripla", a spus Libocor.

Incertitudinea evolutiei mediului economic exterior, determinata de criza creditului din Statele Unite, si implicatiile ei asupra economiilor europene, turnura procesului de dezinflatie din Romania si ceea ce Libocor considera a fi "gestiunea eronata a componentei dobanda a politicii monetare din ultimele trei trimestre" construiesc asa numita radacina a problemei.

Libocor critica reducerea accelerata a dobanzii de politica monetara, de la inceputul anului, bazata pe accentuarea procesului de dezinflatie, "care a avut drept motor aprecierea rapida si aproape nefundamentata economic a monedei nationale".

Astfel, el considera ca problemele cu care se confrunta banca centrala sunt deficitul extern mare, intreruperea procesului de dezinflatie si riscul dezechilibrelor din piata muncii.

"Cred ca revizuirea in sus cu 0,50 de puncte procentuale a dobanzii de politica  monetara va fi necesara si se va decide in ultima sedinta de politica monetara din acest an. In functie de contextul intern si de conjunctura internationala, dobanda de politica monetara ar putea sa creasca inca o data in primul trimestru al anului viitor, insa doar cu 0,25 puncte procentuale", a mai spus Libocor.

El crede, insa, ca este improbabil ca banca centrala sa micsoreze in  octombrie rezervele minime obligatorii, chiar daca o astfel de decizie "este mai mult decat necesara".

Banca Nationala a Romaniei a mentinut, miercuri, dobanda de politica monetara la 7% pe an si a tinut sa remarce inrautatirea perspectivelor privind inflatia pe termen scurt, pe fondul prelungirii impactului secetei si incertitudinilor legate de evolutia cursului de schimb.

BNR mentine astfel, in a doua sedinta consecutiv, rata dobanzii cheie la 7%, dupa ce in prima jumatate a anului a operat patru scaderi succesive ale dobanzii de politica monetara, de la 8,75% la 7% pe an.

La inceputul acestei saptamani, Banca Nationala a Romaniei a atras toata suma de 4,815 miliarde lei (1,42 miliarde euro) pe care s-au oferit sa o plaseze 17 banci comerciale in depozite cu scadenta la doua saptamani, la o dobanda anuala fixa de 7%, egala cu cea de politica monetara.

BNR a reinceput sa atraga excesul de lichiditate din piata in depozite cu o dobanda fixa, egala cu cea de politica monetara, dupa ce timp de 11 saptamani a atras acesti bani la dobanzi ce variau de la o banca la alta. Spre deosebire de prima parte a anului, in care folosea dobanda cheie pentru remunerarea leilor in exces atrasi in depozite la o luna, banca centrala pastreaza, in prezent, acesti bani in depozite la doua saptamani.

Faptul ca banca centrala atrage bani pe perioade mai scurte de timp permite bancilor sa isi controleze mai bine lichiditatile, sustin analistii si dealerii din piata.

NewsIn