Restantele la credite cresc din cauza relaxarii conditiilor de acordare

Cresterea restantelor la credite este cauzata de relaxarea conditiilor de creditare, pe fondul cresterii veniturilor si lungirii termenelor de rambursare, a declarat directorul directiei stabilitate financiara din cadrul BNR, Ion Dragulin.

Oficialul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a mentionat ca, dupa o perioada de crestere accelerata a creditarii, se remarca o inrautatire sensibila, dar "naturala" a parametrilor de rambursare.

"Dupa mai multi ani, capacitatea de rambursare scade", a spus Dragulin, care a explicat ca acest lucru este un efect combinat al indepartarii de momentul debutului platilor si al cresterii termenelor de rambursare.

Dragulin a declarat ca in prezent aceste restante nu ridica probleme deosebite, deoarece nivelul general al restantelor in raport cu indatorarea totala nu este mare, iar indicatorii de prudentialitate ai bancilor sunt in continuare confortabili.

Totusi, reprezentantul bancii centrale a spus ca atentia trebuie sa fie sporita pentru sistemul bancar si, de asemenea, pentru populatie, "deoarece atat indatorarea in lei, dar mai ales riscul valutar asociat cu imprumuturile in valuta ridica in perspectiva probleme mai mari si pentru ca aceste credite sunt pe termene tot mai lungi".

Directorul directiei stabilitate din BNR a precizat ca un factor serios il reprezinta si modul in care sunt garantate aceste credite. Dragulin a mentionat ca, in ultimul timp, asistam la reducerea implicarii societatilor de asigurare in garantarea creditelor, ceea ce face ca "expunerile si inclusiv restantele tind sa se reflecte direct in bilantul bancilor".

In acest moment, populatia traverseaza o perioada de incredere in veniturile viitoare, in creseterea economica generala si, implicit, in capacitatea de a rambursa aceste imprumuturi, a explicat Dragulin. El a averitzat, insa, ca "exista o anumita iluzie, o senzatie ca luata ca si pondere in venitul disponibil, capacitatea de rambursare ramane onorabila permanent in viziunea imprumutatilor".

"Populatia priveste mult mai atent cererea ei, dorinta de a se imprumuta si mai putin conditiile de imprumutare si, de aici, riscul care poate aparea mai tarziu in privinta capacitatii de rambursare", a aratat Dragulin.

Valoarea restantelor la imprumuturile in lei a ajuns la 703,6 milioane de lei in septembrie, in crestere cu 129% fata de septembrie 2006. Restantele la imprumuturile in valuta au insumat 285,5 milioane de lei, cu 97% mai mult fata de primele noua luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de BNR, in buletinul lunar.

Doar in luna septembrie, restantele la creditele in lei au crescut cu 18,83% comparativ cu luna august a acestui an, in timp ce la imprumuturile in valuta majorarea a fost de 5,93%. Cresterea a fost mai accelerata decat avansul inregistrat in luna august fata de iulie.

Valoarea restantelor, desi in crestere, se mentine insa redusa ca pondere in creditul neguvernamental, de 0,54% pentru lei si 0,22% pentru valuta.

La sfarsitul lunii septembrie, valoarea creditelor acordate de banci pupulatiei si firmelor - asa numitul credit neguvernamental - era de 129,06 miliarde lei (38,46 miliarde euro), in crestere cu 52,9% raportat la aceeasi luna a anului trecut.

Pe primul loc, in topul restantierilor se situeaza locuitorii din Bucuresti, cu restante de 202,98 milioane de lei la creditele in moneda nationala si de 134,76 milioane lei la imprumuturile in valuta. Capitala ocupa insa si primul loc in clasamentul realizat in functie de valoarea creditelor, cu imprumuturi de 15,64 miliarde lei in moneda nationala si de 28,53 miliarde lei in valuta.

Pozitii de top in clasamentul restantierilor la creditele in lei ocupa si judetele Cluj, cu 31,49 milioane lei, Iasi, cu 31,41 milioane lei, si Brasov, cu 30,19 milioane.

NewsIn