Plasamentele in lei aduc cele mai mari randamente din Europa Centrala si de Est

Plasamentele in lei romanesti aduc investitorilor straini o rentabilitate suplimentara de circa 6% pe an din diferenta de dobanzi intre piata romaneasca si zona euro si din aprecierea monedei nationale, arata, marti, un raport Erste Bank privind accentuarea inflatiei din centrul si estul Europei.

Randamentul suplimentar sau "prima de randament" - cum este denumita de analistii de la Erste - este estimata sa fie cuprinsa intre 2-6% pe an in urmatorii doi ani in tarile din Europa Centrala si de Est, mai ales ca urmare a accentuarii inflatiei in intreaga zona.

In Romania, inflatia ridicata mentine dobanzile cu circa 3,4% mai mari fata de cele din zona euro, iar aprecierea leului adauga inca 2,9% pe an pe an la "prima de randament".

"In masura in care tarile converg in ceea ce priveste nivelurile veniturilor si preturilor, ne asteptam ca aceasta prima sa ramana la valori pozitive in tarile cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar si al tintelor de inflatie", spune Juraj Kotian, analist al Erste Bank.

Principalul factor care genereaza primele de randament este inflatia mare din zona, cauzata de scumpirea produselor alimentare si petrolului pe plan mondial, care insa au un impact mai ridicat asupra inflatiei din tarile central si est-europene, deoarece aceste marfuri au o pondere mai ridicata decat in vestul Europei in indicele preturilor de consum, indicator care masoara inflatia.

Din acest punct de vedere, Romania este "cazul extrem" printre tarile din regiune, cu o pondere de 38,92% a bunurilor alimentare in cosul preturilor de consum folosit de Institutul National de Statistica (INS) la calculul inflatiei din 2007, fata de 17-20% in celelalte state din zona. Astfel, la inflatia anuala de 6,84% din octombrie, a contribuit semnificativ scumpirea bunurilor alimentare cu peste 10%, observa analistii Erste.

"Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, in special pentru titei, grau si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni. In timp ce cererea tot mai ridicata la nivel mondial pentru grau si lapte praf poate continua sa exercite presiuni asupra preturilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui sa duca la o scadere a preturilor, daca perioadele de seceta nu se vor repeta anul viitor", se arata in raport.

Totusi, accentuarea inflatiei nu va genera reactii semnificative din partea bancilor centrale, cred analistii Erste, deoarece factorii principali care au generat cresteri de preturi sunt in afara sferei de influenta a politicilor monetare.

"Ne asteptam ca bancile centrale sa nu reactioneze pe deplin la acesti factori, intrucat sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflatiei. Totusi, este foarte probabil ca bancile centrale din Europa Centrala si de Est sa actioneze si ne asteptam sa raspunda inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dobinzilor sau cel putin prin lansarea unor comentarii alarmiste, care sa sustina eforturile depuse in vederea reducerii inflatiei", considera Juraj Kotian.

De altfel, inflatia mai mare din regiune, asociata cu aprecierea monedelor fata de euro, accelereaza procesul de convergenta spre zona euro la nivelul preturilor. "Convergenta preturilor in regiunea Europei Centrale si de Est trebuie perceputa ca un efect natural al convergentei veniturilor. Mai mult, conditiile monetare inasprite bazate pe aprecierea valutelor si diferentialele ratelor dobanzii ofera beneficii importante celor care investesc in valutele Europei Centrale si de Est", mai spune Kotian.

Existenta unei prime de rentabilitate in tarile din regiune ar trebui sa ajute bancile centrale in eforturile lor de dezinflatie, deoarece sporeste cererea pentru valute central si est-europene, ceea ce ar putea avea drept efect inclinarea distributiei acestei prime "mai degraba catre aprecierea ratei de schimb valutar decat catre diferentialele ratei dobanzii".

Dupa investitiile in leul romanesc, cele mai mari randamente suplimentare ar putea fi generate in perioada 2008-2009 de plasamente in zlotul polonez, de circa 3,6% pe an, urmate de cele in coroana ceha, estimate la aproximativ 2,5% pe an pentru acelasi interval.

Forintul ungar ar putea aduce o prima de rentabilitate de aproximativ 2% pe an, estimeaza analistii de la Erste Bank, deoarece in Ungaria "cresterea economica fortata ofera doar un imbold modest pentru convergenta preturilor si argumente pentru inasprirea excesiva a politicii monetare".

Cea mai mica prima va fi generata de plasamentele in coroana slovaca, moneda care a fost inclusa din acest an in mecanismul ratelor de schimb ERM2 - "anticamera" a zonei euro - in care variatia monedei fata de moneda europeana este controlata, neputand depasi 15% fata de un nivel stabilit al cursului. 

"Ne asteptam ca prima de rentabilitate pentru investitiile in coroane slovace sa fie in medie aproape de zero pentru perioada 2008-2009, intrucat rata de schimb valutar va fi fixa, iar dobanzile se vor alinia la zona Europei, datorita adoptarii monedei Euro", arata Juraj Kotian.