97% din banci, dependente de vigilenta personalului pentru identificarea tranzactiilor suspecte

In ciuda tehnologiei de monitorizare sofisticata de care dispun, 97 la suta dintre banci sustin ca sunt dependente de vigilenta personalului lucrator pentru a monitoriza si identifica activitatile suspecte, iar peste o treime dintre banci (34 la suta) au mentionat ca nu sunt multumite de eficienta sistemelor lor de monitorizare a tranzactiilor, potrivit celui de-al doilea studiu cu privire la spalarea banilor, realizat la nivel global de KPMG Forensic, publicat in decembrie.

Rezultatele studiului efectuat in 2007, care s-a concentrat intr-o mai mare masura asupra pietelor emergente si a inclus peste 25 la suta dintre primele 250 banci din 59 tari, au confirmat tendinta de realizare a unor investitii semnificative in sistemele de prevenire a spalarii banilor (AML) si in mediile de control, precum si de imbunatatire a acestora.

Costurile medii generate de AML au crescut cu 58 la suta in ultimii trei ani, mai mult decat anticipasera bancile cand s-a efectuat studiul in 2004. In America de Nord si in Orientul Mijlociu si Africa, cheltuielile au crescut cu 70 la suta sau chiar mai mult. Cu toate acestea, respondentii se asteapta ca aceasta tendinta ascendenta sa se stabilizeze si anticipeaza o crestere medie de 34 procente a costurilor generate de AML in urmatorii trei ani. Similar studiului din 2004, principalii factori generatori de costuri crescute continua sa fie monitorizarea tranzactiilor, pregatirea profesionala a personalului si respectarea listelor negre.

In urma studiului a reiesit ca senior managementul este mai implicat in problemele legate de AML decat in 2004, procentajul consiliilor de administratie care au demonstrat un interes activ in AML crescand cu 10 procente si ajungand la 71 la suta. Acest trend demonstreaza ca managementul marilor banci a inteles rolul pe care trebuie sa il joace sectorul bancar in cadrul eforturilor generale de prevenire a spalarii banilor si anti-terorism, precum si angajamentul acestora in acest sens.

In conditiile in care atat cheltuielile cat si amploarea activitatilor de training au crescut, in cazul unui procentaj de peste 70 la suta dintre banci numarul rapoartelor privind activitati suspecte (SARs) generate a crescut de asemenea. 42 la suta dintre banci au spus ca numarul de SARs generate si raportate a sporit substantial. Cu toate acestea, bancile nu sunt multumite de feedback-ul din partea autoritatilor de reglementare responsabile pentru primirea si evaluarea SARs. In mod deosebit bancile sunt interesate sa stie daca SARs trimise au fost de fapt utile unitatilor de investigare ale autoritatilor respective.

Cerintele sporite cu privire la cunoasterea clientilor prevazute in cea de-a Treia Directiva UE care trebuie implementata de statele membre UE pana la 15 decembrie 2007 pun un accent deosebit asupra persoanelor expuse din punct de vedere politic (PEPs). Din studiul efectuat in anul 2007 reiese ca bancile incluse in sondaj deja depun eforturi mai mari pentru a identifica PEPs prin intermediul carora sunt spalati banii. Mai mult de sapte din zece banci respondente au confirmat ca in prezent efectueaza o identificare mai amanuntita a PEPs, in crestere de la 45 la suta in urma cu trei ani.

O proportie ridicata a managerilor bancilor romanesti au demonstrat o cunoastere excelenta a aspectelor implicate in combaterea spalarii banilor si un puternic angajament pentru abordarea acestora. Optzeci la suta au considerat ca aceasta este o problema de mare anvergura, comparativ cu 71 la suta la nivel global.

'In Romania, cadrul de reglementare care afecteaza bancile si institutiile financiare a devenit mai strict nu numai ca rezultat al intensificarii activitatilor de prevenire a spalarii banilor la nivel global, dar si ca rezultat al noilor angajamente asumate de Romania in calitate de stat membru UE. Cele mai mari costuri pentru institutiile romanesti financiare au fost ocazionate de training, urmat de monitorizarea tranzactiilor si complexitatea crescuta a procedurilor de deschidere a conturilor, dar aceste cheltuieli se vor amortiza pe termen lung, deoarece vor contribui la consolidarea reputatiei institutiei pentru integritate, castigand increderea clientilor. Serviciile Forensic din cadrul KPMG care vin in sprijinul institutiilor financiare, in eforturile lor de combatere a spalarii banilor, cunosc o cerere tot mai mare in prezent din partea clientilor romani', a spus Gabor Amon, Forensic senior manager la KPMG Romania.

Cercetarile recente arata ca in ultimii ani au avut loc modificari rapide in domeniul serviciilor financiare si au crescut presiunile si asteptarile in domeniul reglementarilor. Spalarea banilor obtinuti din traficul de droguri, traficul de arme si alte infractiuni este estimata a depasi suma de 1.000 miliarde dolari anual.

Rompres