Contributiile romanilor la fondurile de pensii obligatorii ar putea fi mancate de inflatie

Principala problema a fondurilor de pensii este ca nu garanteaza randamente peste rata inflatiei, astfel incat valoarea contributiilor ar putea sa scada cu pana la 50% in 30 de ani, in timp ce o parte din fonduri ar putea afisa chiar randamente negative, considera unii analisti economici.

"Principala problema a fondurilor de pensii obligatorii din Romania o reprezinta negarantarea cu rata inflatiei a randamentului, care este estimat (in prezent) la aproximativ 7% pe an de cele mai multe fonduri. Acesta se situeaza deja sub dobanda actuala de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), de 7,5% pe an, in conditii de crestere economica importanta", a explicat directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea.

De aceea, fondurile ar trebui sa garanteze un randament mai mare decat rata inflatiei, in caz contrar, valoarea contributiilor nominale putand sa se reduca la jumatate in termeni reali, in 30 de ani, a spus Voinea, mentionand ca, in prezent, tot riscul este suportat de contribuabili, inclusiv cel de a nu primi nimic inapoi.

Voinea a explicat ca, potrivit unor studii realizate in Marea Britanie, riscul ca fondurile sa afiseze randamente negative este de 10%. "Este ridicol sa ti se garanteze un randament de 7%, in conditiile in care dobanzile bancare sunt de 7,5% pe an", a mai spus Voinea, care a precizat ca fondurile de pensii obligatorii ar trebui sa garanteze contributiile participantilor macar cu rata anuala a inflatiei, respectiv suma bruta pe care o depun contribuabilii, indexata cu rata inflatiei.

Analistul economic, Ilie Serbanescu a mentionat ca rata inflatiei trebuie garantata doar pentru faptul ca acest sistem al pensilor private obligatorii (pilonul II) este impus de stat.

"De aici apare necesitatea unei garantari", a explicat Serbanescu. El a aratat ca pentru fondurile de pensii facultative nu este nevoie de garantie, deoarece contribuabilul isi face o asfel de pensie la libera alegere.

"In ce priveste fondurile de pensii obligatorii putem spune ca un contribuabil are posibilitatea sa aleaga intre un fond de pensii sau altul, insa nu poate alege daca participa sau nu", a mai spus Serbanescu, care a mentionat ca in cazul unei inflatii de 10-12% pe an, asa cum s-a intamplat in Statele Unite, aceste fonduri de pensii nu vor mai fi rentabile peste 30 de ani.

"In ce priveste inflatia, este suficient sa privesti in urma cu 30 de ani ca sa afli ce se poate intampla peste alti 30 de ani", a mai spus Serbanescu. 

Un randament mai mare decat inflatia pare usor de obtinut

Analistul Matei Paun este de parere ca randamentele generate de aceste fonduri vor depasi cu siguranta rata inflatiei.

"Daca o companie de administrare plaseaza banii numai in conturi bancare si in obligatiuni de stat tot depaseste rata inflatiei, in conditiile in care dobanzile bancare sunt peste inflatie circa 90% din timp", a precizat Matei Paun.

In aceste conditii este destul de greu pentru un fond sa arunce vina pe inflatie, in conditiile in care nu inregistreaza un randament real, conchide Paun.

"Un fond de investitii isi propune sa asigure un randament constant pe termen cat mai lung, iar fondurile de pensii acopera inflatia daca investesc pe termen mediu si lung", a explicat directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii, Radu Craciun.

Craciun considera ca fondurile de pensii pe pilonul II vor avea, in 2008, randamente nominale mai mari decat cele prognozate initial, de 7-7,5%, pe fondul cresterii dobanzilor pe termen scurt si lung si a posibilitatii de a investi pe bursa la preturi mai mici, in contextul in care bursa a inregistrat o scadere. Potrivit acestuia, "investitiile pe termen lung pe bursa vor fi foarte bune, iar activele vor intra la preturi mici".

Economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, a explicat ca, oricum, "sistemul pensiilor private obligatorii (pilonul II) ofera cu siguranta randamente mai mari decat sistemul de stat (pilonul I), care nu face nicio investitie in acest sens".

Anghel a adaugat ca pana la adoptarea monedei europene sunt foarte importante investitiile pe lei, deoarece randamentele mari se vor obtine din investitii in moneda nationala, chiar daca mai exista unele fluctuatii ale cursului de schimb. "Cel putin in urmatorii cinci ani leul va determina randamente superioare altor monede. Pe termen mediu insa, respectiv 2010-2011, moneda nationala va continua sa se aprecieze, chiar daca vor mai fi unele fluctuatii", a spus Anghel.

In zona euro, la care Romania se pregateste sa adere din 2014, estimarile privind inflatia din decembrie 2007 se ridica la 3,1%, un nivel similar celui atins in noiembrie 2007, potrivit datelor institutiei oficiale de statistica a Uniunii Europene, Eurostat.

Goana dupa participanti si implicit randamente mai mari ar putea orienta investitiile spre instrumente pe termen scurt

"Din punct de vedere al pietei, mi-e teama ca orientarea investitiilor se va face spre latura comerciala, astfel incat populatia se va uita la randamente si nu va privi la latura tehnica, iar ca pondere exista posibilitatea ca preferintele sa fie indreptate mai mult spre investitiile pe termen scurt", a mentionat directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii.

Radu Craciun a mentionat ca nu se poate spune inca un nivel al randamentului real din perioada urmatoare, dar a explicat ca un randament nominal de 9%, pe fondul unei inflatii anuale de 6%, ar aduce un randament real de doar 3%.

Directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii a explicat ca sistemul de evaluare a randamentelor fondurilor din legislatia actuala, precum si perceptia publicului, care judeca randamentele anuale in detrimentul celor pe termen lung, vor face sa fie preferate fondurile care aleg investitii pe termen scurt, respectiv pe 3-5 ani. Craciun a avertizat ca exista tendinta ca perceptia publicului sa se indrepte catre randamentele nominale si anuale, si nu asupra maturitatii portofoliului, care este foarte important.

Arbitrul pensiilor spera sa infiinteze un fond de garantare in februarie

Arbitrul pensiilor private va inainta un proiect privind fondul de garantare a pensiilor private obligatorii si facultative cel mai probabil in luna ianuarie, urmand ca Guvernul sa dea o ordonanta de urgenta in februarie, a declarat, vineri, vicepresedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu.

"Vrem sa facem un fond de garantare dupa modelul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sau dupa modelul Comisie de Supraveghere a Asigurarilor (CSA)", a precizat vicepresedintele CSSPP, care a adaugat ca vor lua in calcul, cel mai probabil, modelul CSA.

Giurescu a adaugat ca arbitrul pensiilor nu a luat, inca, nicio decizie referitoare la forma de organizare a fondului de garantare in ce priveste investitiile, situatiile in care fondul va interveni ca platitor, nivelul despagubirilor sau cu cat vor contribui fondurile la acest fond.

In iunie 2007, presedintele CSSPP, Mircea Oancea, declarase ca fondul de garantare a pensiilor private va plasa banii in instrumente cu lichiditate mare si risc scazut, insa pana la acea data nu se luase inca o decizie in ce priveste forma de organizare a acestuia. El mentionase totusi ca Legea 204 privind pensiile facultative "ne trimte mai degraba spre constituirea ca o societate pe actiuni".

Mircea Oancea a precizat ca institutia pe care o conduce "a facut peste 20 de reglementari, care au dat posibilitatea sa autorizam pe criterii de siguranta companiile care urmeaza sa gestioneze fondul de pensii private obligatorii" si a mentionat ca CSSPP are un rol important in procesul de aderare a angajatilor la un fond de pensii de pe pilonul II, mai ales prin sanctiunile pe care le-a introdus in legislatie si prin rolul sau de supraveghere si control, care garanteaza siguranta contributiilor.

Oancea a explicat, insa, ca pentru ca fondurile de pensii private sa garanteze randamente la niveluri cel putin egale cu cel al inflatiei, ar fi nevoie sa se stabileasca prin lege niste garantii, adica "sa imobilizezi niste sume".

Presedintele CSSPP a adaugat ca, in aceste conditii, este nevoie de provizioane tehnice, astfel incat, banii care pot fi investiti de administratori pentru dezvoltarea afacerii sa trebuiasca sa fie depusi in conturi bancare si in instrumente cu venit fix pentru a putea fi folositi drept garantie, motiv pentru care randamentul fondurilor de pensii ar fi mai mic.

Numarul fondurilor de pensii private obligatorii s-ar putea restrange simtitor in anii urmatori

Directorul GEA a mai spus ca pe piata sunt fonduri care vor disparea in cativa ani, acestea intrand doar pentru a-si vinde portofoliul de participanti.

"Este o afacere importanta, de 30 de ani. Indiferent de randamentul propus de un fond sau altul, totul reprezinta o loterie. Pe piata din Romania ar putea ramane cinci sau sase fonduri, iar in perioada urmatoare migratia se va face individual sau in mod colectiv", considera Voinea.

Anghel considera ca administratorii de fonduri de pensii pe pilonul II vor iesi din joc daca nu ofera randamente consistente. Astfel, "competitia dintre fonduri va incinge lupta pentru randamente mai mari".

CSSPP a autorizat 18 administratori de fonduri de pensii private obligatorii: Pensia Viva (administrat de Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Privat), AZT Viitorul Tau (administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat si a Fondurilor de Pensii Facultative), ING (ING Fond de Pensii), Aripi (Generali Fond de Pensii), Vital (BT Aegon Fond de Pensii), OTP (administrat de OTP Fond de Pensii), BRD (administrat de BRD Fond de Pensii), AIG (AIG Fond de Pensii), Interamerican (Interamerican Fond de Pensii), Prima Pensie (administrat de Prima Pensie - Fond de Pensii), Fondul de Pensii Administrat Privat Omniforte (Omniasig Pensii - Societate de administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat), Fondul de Pensii Administrat Privat BCR, (BCR Administrare Fond de Pensii), Fondul de Pensii Administrat Privat Bancpost (Bancpost Fond de Pensii) si Fondul de Pensii Administrat Privat KD (gestionat de KD Fond de Pensii), Alfa (administrat de AG2R Fond de Pensii), Marfin (adiministrat de Marfin Fond de Pensii), Fiducia (administrat de MKB Romexterra Fond de Pensii) si Zepter Fond de Pensii (administrat de Zepter Fond de Pensii).

Pensiile private de pe pilonul II sunt obligatorii pentru salariatii sub 35 de ani si optionale pentru cei intre 35 si 45 de ani. Aderarea participantilor la un fond de pensii din pilonul II a inceput pe 17 septembrie si dureaza patru luni. Dupa aceasta perioada, cei care nu au optat pentru un fond de pensii vor fi distribuiti in mod aleatoriu catre fondurile autorizate, pe baza unui sistem informatic, potrivit arbitrului pensiilor private.

NewsIn