Protagonistii presei scrise recunosc criza acesteia si schimbarile majore aduse de internet

Intrata cu intarziere in siajul presei internationale, presa romaneasca a ultimilor ani este in criza, un rolul determinant fiind jucat de patrunderea pe piata a internetului, declara fostii directori de ziare si actualii patroni de presa.

Cristian Tudor Popescu, director al ziarului "Gandul" pana in ianuarie 2008, cand a demisionat, a declarat ca presa se face azi in functie de sondaje. "Dupa in anul 2000 presa lucreaza dupa sondaje, dorintele publicului sunt implementate in publicatii de catre jurnalisti anonimi".

"Se schimba ideea de presa. In anii '90 ziarul era aproape de carte ca prestigiu, astazi prestigiul ziarului a scazut, iar publicul nu mai citeste, cel mult frunzareste. Peste 10 ani, cititorii de ziare vor fi la fel ca filatelistii", crede CTP.

"In presa scrisa a avut loc un transfer de proprietate, ziarele care au fost detinute initial de jurnalisti cu experienta au fost achizitionate de patroni care nu doresc sa aiba ca interfata intre ei si ziar un jurnalist-brand care poate deranja, poate crea probleme. Patronii de astazi vor ca ziarele sa fie facute dupa o reteta, sa fie ziare care sa aiba un continut pe placul publicului", subliniaza Cristian Tudor Popescu.

Potrivit acestuia, ziarul ca mijloc de transmisie a informatiei in masa va disparea in maximum 10 ani, dar conceptul de ziar nu dispare, ci se muta pe internet. "Daca suportul este printul, ziarul nu mai are niciun viitor din punct de vedere al profitului, al sustinerii din vanzari. Ziarele quality au disparut deja, ele sunt neprofitabile, traiesc mai mult prin marketeri, tabloidele vor muri mai greu, iar ziarele gratuite mai pot supravietui un timp".

Cornel Nistorescu, fost director la "Evenimentul zilei", considera ca presa se confrunta cu o serioasa criza. "In aceste luni, criza presei este una profesionala, de meserie, de oameni incapabili sa faca legatura intre hartia de ziar si realitate. Jurnalistica de acum se reduce la internet si la mobil", a spus el.

"Personalitatile sunt mai putine, iar subordonarea presei fata de cauzele mari este ca si inexistenta. Presa este intotdeauna un amestec de jurnalisti anonimi, incepatori si jurnalisti profesionisti, cu experienta care dau directia", a mai precizat Nistorescu.

Dar, o alta explicatie a plecarii jurnalistilor cu nume din functiile de conducere este si "lipsa unei experiente in management", recunoaste Nistorescu.

Recent plecat din functia de director al ziarului "Ziua", Sorin Rosca Stanescu este de parere ca, in timp, presa scrisa va fi una facuta de redactii si nu de autor "unde mai putin conteaza persoana, ci redactia, viziunea editoriala a unui grup de oameni."

"Jurnalistii profesionisti se retrag de la conducerea ziarelor si se dedica analizelor de presa, eliberandu-se astfel de povara administrativa", a mai spus SRS. Potrivit acestuia, presa scrisa tiparita va disparea pe termen foarte lung (20 - 30 de ani), dar se va dezvolta pe internet.

Ovidiu Ioanitoaia, directorul cotidianului "Gazeta Sporturilor", considera ca ziarele care se respecta si care spera sa aiba cititori, trebuie sa aiba atat jurnalisti cunoscuti, cu experienta, un numar de 5 - 6 semnaturi identificate de cititori, dar si restul muncii de colectiv. "Largirea plajei de ziare diminueaza numarul ziaristilor-brand", a precizat acesta.

"Marii jurnalisti sunt atrasi de televiziune, de imagine si de castigul de bani.", recunoaste Ioanitoaia care crede ca ziarele in print nu vor muri niciodata, dar castiga teren online-ul.

Si actualii patroni de ziare sunt de parere ca presa romaneasca este in plin proces de schimbare, din motive obiective, proces puternic influentat de noile suporturi media.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu care detine trustul Realitatea-Catavencu nu se hazardeaza in pronosticari. "Nu am de unde sa stiu care este viitorul presei scrise. Eu, fiind de moda veche, voi continua pe hartie", a declarat acesta. 

Sorin Ovidiu Vantu considera ca jurnalistii cu nume si experienta nu mai detin functii in conducerea ziarelor pentru ca este nevoie de forta financiara pentru ca ziarele sa reziste pe piata. "Ziarele puteau fi conduse de jurnalistii care le-au creat la inceput, dar, intre timp, lucrurile s-au schimbat si a fost nevoie de forta financiara pentru a rezista pe piata. Entuziasmul initial al jurnalistilor a lasat locul atacului financiar", a spus Sorin Ovidiu Vantu.

Vantu a mai subliniat ca mizeaza pe oameni: "Pun accent pe resursa umana, pe numele si valoarea acesteia. Din punctul meu de vedere, jurnalistul are trei ratiuni, el trebuie sa ofere cititorului informare, cunoastere si atitudine, iar in cazul unei prese depersonalizate lipseste a treia componenta: atitudinea".

Omul de afaceri Dinu Patriciu care detine trustul de presa Adevarul Holding este adeptul conceptului de corporatie: "Corporatiile sunt autorii colectivi ai produsului de presa. In interiorul unei corporatii isi gasesc loc si geniile si truditorii. Problema unei corporatii este cum sa elimine trantorii. Corporatia este instrumentul care creeaza o cultura in sanul ei, creeaza relatii apropiate, dar si functionale intre oameni si care duce, in cele din urma la un produs bun".

"Exista presa profitabila si neprofitabila, eficienta si ineficienta, buna sau proasta", a declarat Dinu Patriciu. El considera ca ingrijorarea privind disparitia presei scrise este nejustificata, dar ca este evident faptul ca aceasta se transforma. "E greu de spus care va fi evolutia, dar cu siguranta, ca orice produs cultural, ea se va adapta".

Fara sa fi fost serios implicat in presa scrisa, omul de afaceri Silviu Prigoana este de parere ca presa de autor conteaza foarte putin si, pe de alta parte, sunt multi jurnalisti anonimi care pot face presa profesionista. "In presa e vorba de talent. In economia de piata conteaza eficienta", a adaugat el.

"S-a modificat conceptul de jurnalist. Presa scrisa reprezinta 7% din piata, restul fiind audiovizual, iar parerea unui editorialist conteaza putin peste 0%. Trebuie sa-i dai publicului ce informatie doreste. Daca poporul vrea divertisment degeaba ii dai tu cultura, daca societatea vrea friptura, degeaba ii dai peste fript", a mai spus Prigoana.

"In orgoliul lor, jurnalistii fondatori de ziare nu au reusit sa se adapteze cerintelor noilor patroni. Ei s-au bazat pe faptul ca, 'noi suntem fondatorii ziarului si noi scriem ce vrem', dar in momentul in care ziarul este preluat, politica lor editoriala intra in conflict cu cea a patronatului", recunoaste Prigoana. El a subliniat ca un patron cand investeste vrea sa aiba un plus de valoare, iar in business nu exista sentimente.

Viorel Micula, presedintele trustului Centrul National Media, este de parere ca presa scrisa va pierde teren, in timp, in fata celei online. Potrivit acestuia, eficienta in presa nu poate fi definita decat pe genuri. "Sigur ca un editorial, o analiza, o opinie sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt exprimate de un jurnalist cunoscut, un formator de opinie. O stire, un reportaj, o ancheta pot fi insa foarte eficiente chiar daca apartin unor anonimi", a aratat acesta.

Potrivit lui Micula, faptul ca, astazi, jurnalistii se ocupa de jurnalism, iar managerii de management, este un lucru benefic, intrucat piata din Romania a generat specialisti in management.

Viorel Micula a precizat ca este o stare de normalitate ca jurnalistii cu nume si experienta sa nu mai detina functii in conducerea ziarelor. "Imediat dupa '89, in lipsa unor manageri calificati, a existat o tendinta de a-l numi pe cel mai bun intr-o profesiune in postul de manager al institutiei. Dar conducerea unor organizatii presupune cu totul alte abilitati, studii si competente decat cele de jurnalist. Le presupune pe cele de manager.".
 
Ca si presa internationala, presa romaneasca a ultimilor ani se pregateste de o noua paradigma, rolul principal fiind jucat de noile suporturi tehnice. Cu cat protagonistii sunt mai constienti de acest fapt si vor actiona mai repede, cu atat socul produs va fi mai mic.

NewsIn