De ce nu are succes auditul Big Four la firmele listate

Mai putin de jumatate dintre companiile listate pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti sunt auditate de catre subsidiarele firmelor din Big Four sau din esalonul secund al pietei de audit, in timp ce rapoartele financiare a circa 60% dintre companii sunt realizate de catre firme mici sau persoane fizice autorizate, potrivit unei analize realizate de Business Standard in randul celor 65 de companii listate.

Situatia de la noi este total diferita de pietele bursiere din Europa de Vest sau din SUA, unde procentajul companiilor care-si certifica situatiile financiare cu marile nume din audit - KPMG, PwC, Ernst & Young si Deloitte - depaseste 90% din totalul firmelor listate. Unul dintre principalele argumente pe care le invoca companiile ce nu apeleaza la serviciile firmelor internationale de audit este pretul prea mare al onorariilor percepute si faptul ca echipele de lucru ale fimelor din Big Four sunt "alcatuite, uneori, din juniori", dupa cum spune Petru Prunea, presedinte al operatorului SSIF Broker, singura casa de brokeraj listata la BVB. Un alt argument este acela ca marea masa a investitorilor nu se uita cine auditeaza compania in care intentioneaza sa-si plaseze banii.

Totusi, marii investitori sunt atenti la calitatea auditorului care trateaza situatiile financiare ale companiilor publice. "Cand auditorul nu este din categoria celor cu o reputatie general recunoscuta, problema auditorului trebuie analizata in detaliu, inaintea folosirii situatiilor financiare ale companiei pentru o decizie de investitie", considera Bogdan Bilaus, director de investitii al Raiffeisen Asset Management.

Din perspectiva investitorilor si a operatorilor la bursa, calitatea auditului companiilor listate la bursa devine un element de decizie tot mai important si pe piata noastra. Marile companii de pe BVB, din punct de vedere al capitalizarii, isi auditeaza de mai multi ani situatiile financiare cu nume importante din audit.

"Desi importanta calitatii auditului pe piata locala nu a fost foarte mare pana in prezent, acum este in crestere", spune Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.

Potrivit lui Bogdan Bilaus, analiza credibilitatii unui auditor mic trebuie sa lamureasca cat de influentabil poate fi acesta prin perspectiva pierderii clientului respectiv, daca exista potentiale conflicte de interese, ca urmare a unei relatii de afiliere cu compania auditata si cu ce personal acopera domeniul respectiv.

"Daca raspunsurile la aceste intrebari genereaza dubii, atunci situatiile financiare respective trebuie tratate cu rezerva corespunzatoare", avertizeaza Bogdan Bilaus. Cu toate acestea, nu toti operatorii si investitorii sunt atenti la renumele companiei care realizeaza auditul firmelor listate, in conditiile in care "chiar si auditorii consacrati au dovedit ca pot gresi", dupa cum arata Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta KTD Invest, invocand cazul Arthur Andersen. "In momentul actual, orice auditor care este inregistrat la entitatile de reglementare este ok", spune Panait.

Costul de oportunitate a efortului de analiza a calitatii auditului este pus la indoiala de multi administratori de fonduri de investitii si de investitori, care nu tin cont de numele auditorului, deocamdata, preferand sa plece "de la premisa ca toti auditorii isi fac treaba. Iar numele (renumele) e si o treaba de marketing, branding", spune Marius Olteanu, directorul SIRA Invest.

"Renumele auditorului face o companie mai atractiva cel putin pentru investitorii calificati, in special straini, care vizeaza companiile cu o capitalizare si lichiditate a actiunilor mari. In analizele noastre, nu asimilam un risc major companiei care nu are un auditor extern renumit", spune Adrian Danciu, seful departamentului de analiza a Broker Cluj. Potrivit lui Santiago Pardo, partner in charge audit Balcani al companiei de audit Deloitte, atat companiile listate, cat si actionarii acestora doresc sa obtina acea siguranta si comfort prin audit, siguranta pe care doar organizatiile mari o pot oferi. "Acesta este trendul normal intr-o economie globalizata", explica partenerul Deloitte. "Este mai mult decat necesar sa existe o proportie intre marimea companiei auditate si auditor, pentru ca acestuia din urma sa nu ii fie afectata independenta in raport cu compania", a declarat pentru Business Standard Dan Schwartz, managing partner in cadrul Scot & Company Consulting (SCC), unul dintre primii zece jucatori de pe piata de profil autohtona.

Potrivit acestuia, in strainatate, majoritatea auditorilor pentru companiile de pe burse sunt din Big Four, sau din esalonul imediat urmator, 20 de firme de audit acoperind prin expertiza lor mai mult de 90% dintre firmele listate.

Business Standard