Proiectele UE de energie si mediu ameninta sa lase membrele estice la mana Rusiei

Europa va trebui sa integreze temerile noilor sai membri, care se tem ca noile reglementari europene in domeniul climatului si energiei le va afecta independenta si securitatea aprovizionarilor energetice, lasandu-le la dispozitia Rusiei, transmite AFP.

Aflat in turneu saptamana aceasta la Budapesta, Vilnius si Tallin, ministrul francez al ecologiei si energiei Jean-Louis Borloo a preferat sa incerce sa calmeze spiritele inainte ca nemultumirea sa degenereze intr-o veritabila fronda.

In prima linie, tarile baltice - Estonia, Lituania si Letonia - izolate in nordul Europei si care au avut prea multe de suferit din cauza puternicei lor vecine, Rusia, pentru a-si asuma riscul de a depinde de Moscova. Or acest lucru risca sa se intample, avertizeaza cele trei tari, odata cu punerea in aplicare a "pachetului energie si climat" (PEC), ansamblu complex de sapte texte vizand reducerea emisiilor de gaze de sera si orientarea spre energia curata. UE ar trebui sa adopte aceste pachet in timpul presedintiei franceze, pana la Craciun.

La inceputul lunii iunie, la Consiliul european al mediului, tarile baltice au semnat o declaratie a Ungariei care, alaturi de Romania, Bulgaria si Slovacia, considera ca "pretul (acestor masuri) va fi cresterea somajului si inflatiei si reducerea PIB-ului". Acestea ar fi efectele scoaterii la licitatie a cotelor de CO2 atribuite fiecarui stat, care va trebui sa plateasca pentru a polua. Fara a pune sub semnul intrebarii PEC, cele sapte state europene vor sa obtina derogari si masuri auxiliare, pentru a-i atenua efectele.

"Am trait intr-o economie planificata si, din 1991, am facut eforturi dificile", sublinia vineri la Tallinn ministrul eston al economiei, Juhan Parts.

In cazul Estoniei, productia de electricitate nationala se sprijina in proportie de peste 92% pe exploatarea sisturilor bituminoase din Narva, la frontiera rusa, a caror combustie este deosebita de poluanta. Estonia ar trebui sa renunte la aceste activitati, daca nu vrea sa polueze, sau sa plateasca destul de scump pentru a le putea continua. Estonia este primul emitator de CO2 pe cap de locuitor din Europa, desi emisiile sale au scazut de la 27 de tone pe an in 1990 la 16 tone in 2005.

"Pentru a aplica strict PEC, Estonia va trebui sa renunte la sisturi, ceea ce ar lasa-o la mana rusilor", remarca un diplomat francez. Fiind izolata de Europa de Vest, aceasta tara cu 1,3 milioane de locuitori va depinde in totalitate de Gazprom, imperiul gazului rus al carui gazoduct traverseaza Berlarusul vecin pentru a ajunge la ea.

Si Lituania se teme de un scenariu similar: aderand la UE, si-a luat angajamentul de a inchide pana in 20120 centrala nucleara de la Ignalina, tip Cernobil, care asigura in continuare 40% din nevoile de electricitate ale populatiei dupa ce a fost deja inchisa partial. "Cand vom inchide centrala, vom plati 800 de milioane de euro pe an Rusiei", a spus fostul premier Aleksandar Abisala, ambasador lituanian la UE pentru energie. "Emisiile noastre de gaze cu efect de sera vor creste cu 5,5 megatone", adica 25%, spune el.

Lituania studiaza o alternativa, aceea de a se conecta la reteaua poloneza care o va lega, prin intermediul Germaniei, de restul Europei. "Trebuie neaparat sa ne diversificam aprovizionarea pentru a nu depinde in intregime de Rusia", insista Abisala, care pledeaza pentru amanarea termenului de inchidere a centralei de la Ignalina.

"Securitatea energetica este in centrul problemei, iar daca UE nu da un raspuns pe masura, Europa nu are niciun sens", constata Jean-Louis Borloo, care a promis ca va prezenta aceste preocupari Consiliului ministrilor mediului si energiei, care are loc in 3-5 iulie la Paris.

Cu atat mai mult, remarca unul dintre consilierii sai, cu cat tarile baltice reprezinta doar 1% din emisiile poluante ale Uniunii.

NewsIn