Romania risca mult daca importa forta de munca din Asia si Africa, avertizeaza un oficial polonez

Liberalizarea pietei muncii din Romania pentru Asia si Africa, in contextul deficitului de forta de munca de pe piata interna, ar fi numai o solutie complementara si temporara, care implica o serie de riscuri, a declarat Januzs Grzyb, un inalt oficial din Ministerul polonez al Muncii.

Janusz Grzyb, director al Departamentului pentru Migratie din Ministerul polonez al Muncii, a fost invitat de autoritatile romane pentru a impartasi din experienta Poloniei in demararea unor actiuni care sa incurajeze forta de munca emigranta sa revina in tara.

"Incurajararea propriei forte de munca sa revina in tara este adevarate solutie pentru deficitul existent pe piata", a explicat Grzyb. Oficialul a atras atentia ca multi dintre cetatenii romani si polonezi plecati peste hotare sunt angajati sub calificarea lor, culegand capsuni sau muncind in constructii - activitati "fara prestigiu" pe plan social.

"Acest fenomen poate fi definit ca brain waste, irosire de creier, si inseamna ca ei au un anumit nivel de calificare si educatie in tara de origine de care nu se pot folosi in momentul in care emigreaza. Culegerea capsunilor pentru cativa ani - in afara faptului ca le permite sa stranga bani - presupune si pierderea oportunitatii de a-si continua educatia, de a se dezvolta profesional si de a avea o cariera", a explicat oficialul polonez.

Solutia gasita de polonezi a fost demararea unei campanii de informare care sa le aduca la cunostinta cetatenilor la ce riscuri se expun daca emigreaza sau ce pot face cei care au emigrat pentru a se intoarce si a-si dezvolta cariera.

Grzyb considera ca o astfel de abordare ar fi eficienta si pentru Romania, chiar numarul de emigranti romani este considerabil mai mare decat cel al polonezilor. "Este mai bine sa incepi cu asemenea activitati punctuale, minore, decat sa nu faci nimic", a fost mesajul sau catre autoritatile din Romania.

"Situatia s-a schimbat deja in ultimii ani si am putut observa unele similaritati intre Polonia si Romania, dupa aderarea acestei tari la UE. Un numar mare de cetateni din tarile noastre au cautat de lucru peste granite si si-au parasit tarile de bastina. De asemenea, ambele tari au o dezvoltare economica accentuata, astfel ca angajatorii autohtoni au nevoie de forta de munca de pe piata interna", a afirmat polonezul .

Riscurile "importului" de forta de munca din tari non-UE

Grzyb considera ca trebuie gasite alternative la problemele de pe piata muncii. "O solutie ar fi sa liberalizam piata pentru muncitorii straini, dar Romania si Polonia nu sunt atractive, pentru ca ofera salarii mici. Multi prefera tarile vestice", a declarat directorul Departamentului polonez pentru migratie.

Chiar daca forta de munca straina, din Africa sau din Asia, ar fi interesata de Romania, aceasta nu ar fi o solutia viabila pe termen lung. "Eu cred ca angajarea strainilor nu poate fi decat o solutie complementara si temporara, care nu poate rezolva problema pietei nationale de munca. Trebuie sa investim in propriile noastre resurse umane, sa le aratam ca exista posibilitati reale de a-si continua carierele profesionale acasa, langa familiile lor", a subliniat Grzyb.

In urma analizei efectuate de autoritatile poloneze, au fost identificate o serie de riscuri implicate de liberalizarea pietei muncii, cum ar fi folosirea vizei in scopuri ilegale si costurile crescute pentru repatrierea unor infractori straini in lipsa unor acorduri de readmisie.

"De exemplu, unii indivizi folosesc viza obtinuta pentru a transfera alti indivizi ilegal in Europa de Vest si nu pentru a munci in tara respectiva. Vom face tot ce ne sta in putinta pentru a evita astfel de cazuri", a asigurat oficialul polonez.

"Polonia va liberaliza piata muncii pentru state non-UE numai cand vor fi incheiate acorduri bilaterale sau multilaterale de readmisie cu tarile respective. Un asemenea instrument este foarte costisitor pentru bugetul unei tari. Nu este deloc placut ca autoritatile portugheze, de exemplu, sa prinda un cetatean chinez cu viza de Romania. Autoritatile portugheze vor trimite cetateanul chinez in Romania si daca nu exista un acord de readmisie, statul trebui sa plateasca consturile de transport pana in China. Daca exista un astfel de acord, atunci va plati statul chinez", a aratat Grzyb.

In plus, a continuat oficialul polonez, pentru orice imigrant trebuie verificata educatia, calificarea, experienta si compatibilitatea cu asteptarile angajatorului si a cerintelor postului respectiv.

Politici pentru incurajarea revenirii in tara

Revenind la consultarile bilaterale de la Bucuresti, Grzyb a vorbit despre modalitatile prin care emigrantii pot fi ajutati sa ia decizia de a reveni in tara de origine.

In cadrul programului operational sustinut de fonduri europene - denumit Human Resources Development - Polonia va lansa de la sfasitul lunii septembrie un proiect cu doua componente.

"Economiile noastre in dezvoltare au nevoie de un val de profesionisti, dat fiind ritmul crescut de dezvoltare. De exemplu, pe piata muncii din Polonia avem un deficit de 600.000 de locuri de munca, mai ales in agricultura si in constructii", a adaugat el. Potrivit unor date neoficiale, Polonia ar avea in jur de 1.200.000 de cetateni peste hotare, in timp ce numai in Spania si Italia sunt plecati peste 1.500.000 de romani.

In plus, ambele tari se confrunta cu problema imbatranirii populatiei, ceea ce va afecta dezvoltarea tarii. In umatorii 30 de ani, Romania va avea o populatie redusa cu 18%, iar Polonia cu 21%.

"Asistam si la anumite consecinte sociale, atunci cand unul dintre parinti este plecat la munca, iar celalalt ramane sa aiba grija de copii. Este un fenomen foarte dinamic si de aceea am decis sa demaram o serie de activitati in acest sens", a atras atentia Grzyb.

Prima componenta a proiectului este crearea si dezvoltarea unui site pentru emigrantii care doresc sa revina in tara. "Am angajat jurnalisti care sa scrie texte infomrative cat mai clare si mai inteligibile pentru acest site. Aceste informatii ii vor ajuta sa se orienteze, din punct de vedere juridic si financiar, si sa isi faca o imagine despre dezvoltarea tarii lor de origine", a explicat oficialul.

"Mai mult, incercam sa facem site-ul cat mai interactiv prin integrarea unui chat. De aceea, am implicat reprezentanti ai diferitelor ministere, care vor fi responsabili cu anumite subiecte, precum politici fiscale, educatia, modalitati de infiintare a propriei companii. Ei le vor raspunde direct oamenilor care adreseaza pe site o intrebare in acest sens", a spus el.

Cea de a doua componenta este constituita dintr-o campanie de informare realizata de specialisti in relatii publice in tarile straine in care exista multi polonezi, cum ar fi de exemplu Marea Britanie.

"Vrem sa oferim cetatenilor nostri informatii prin canale mai putin conventionale, cum ar fi Biserica noastra, pagini web de stiri, oficii postale, statii de metrou, internet cafe-uri. Vom intampina cu siguranta reticenta autoritatile tarilor-gazda, pentru ca a ngajatorii britanici sunt foarte interesati de forta munca poloneza", a explicat Grzyb. Pe de alta parte, culegatorilor de capsuni nu le convine sa revina in tara dupa doi sau trei ani si sa o ia de la zero in ceea ce priveste educatia si dezvoltarea lor profesionala, a continuat responsabilul polonez pentru migratie.

"S-a discutat si despre faptul ca ar trebui sa ne transmitem mesajul in scoli, pentru ca informatia sa ajunga la intreaga familie, pentru a putea pune in balanta riscurile emigrarii cu avantajele aduse de aceasta si sa evalueze obiectiv situatia, luand decizia in cunostinta de cauza", a atras Grzyb atentia.

Multi cetateni au criticat initiativa Guvernului polonez, sustinand ca sunt chemati inapoi, dar nu le sunt oferite salarii mai mari. "Urmarim sa le oferim un mod de a-si continua cariera profesionala acasa, unde este mult mai usor. Speram ca dezvoltarea economica poate sustine astfel de activitati", s-a justificat Grzyb.

Acesta a patruns mai adanc in psihologia emigrantului: "Va veni un moment in care emigrantii vor gandi in felul urmator: Ia stai putin, mi-am petrecut ultimii trei ani ca un muncitor de categoria a doua, platit ieftin, in conditii proaste, am locuit la marginea orasului, inconjurat de un mediu infractional si periculos, familia mea este departe. Pierd putin din punct de vedre financiar, ca nivel salarial, dar pot sa ma valorfic pe mine din punct de vedre profesional in propria tara, nu ca emigrant".

"Speram sa crestem nivelul constientizarii acestor probleme in randul emigrantilor nostri. Nu urmarim sa stopam libera miscare a fortei de munca - una dintre libertatile si valorile fundamentale. In momentul aderarii la UE a existat un moment de euforie in acest sens, atat in Romania, cat si in Polonia. Este crucial sa vedem cum se poate solutiona problema deficitului fortei de munca pe piata interna", a afirmat Janusz Grzyb.

"Este foarte important sa le prezentam cetatenilor nostri riscurile pe care le presupune emigrarea. Sigur, exista avantaje financiare - asigurarea unui venit care sa permita intretinerea si sustinerea unei familii. Pe de alta parte nu este acceptabil sa onoreze o munca sub nivelul lor de calificare si sa contribuie la extinderea parerii in tarile lor de emigrare ca Romania sau Polonia sunt tari in care poti sa gasesti forta de munca ieftina", considera oficialul ministerial polonez.

Pe de alta parte, si politicile fiscale au o importanta majora. De aceea, autoritatile poloneze au in vedere reformarea sistemului fiscal, a conditiilor de munca si reducerea contributiilor la stat. "Totul depinde insa de capacitatea economica a tarilor noastre. Ambele tari se afla in plina dezvoltare acum si este un moment crucial pentru a schimba modul in care cetatenii se raporteaza la piata muncii din propria tara. Salariile sunt un motiv foarte bun pentru a determina un cetatean sa nu paraseasca tara, iar reforma politicilor fiscale poate incuraja angajatorii sa angajeze muncitori cu forme legale", a punctat Grzyb.

Liberalizarea pietei pentru statele vecine si cele postsovietice

In afara campaniei de incurajare a emigrantilor sa revina in tara, Polonia s-a orientat catre statele vecine pentru a reduce deficitul de forta de munca de pe piata interna. Astfel, de anul trecut, Polonia a liberalizat piata pentru Ucraina, de exemplu.

"Din iulie 2007 am inceput sa aplicam procedurile simplificate pentru cetatenii din tarile invecinate: Ucraina, Belarus si Rusia. Actorul crucial este Ucraina, avand in vedere ca 95% dintre emigrantii din tarile invecinate sunt de acolo. Putem observa o dezvoltare foarte rapida a interesului angajatorilor polonezi in acest sens. In prima jumatate a anului 2008 au fost eliberate 45.000 de vize de munca prin aceasta procedura de facilitare, care prevede ca ucrainenii care lucreaza mai putin de sase luni in aceasta tara nu au nevoie nici macar de permis de munca", a detaliat Grzyb.

"Pentru cetatenii care nu vin din tarile vecine, ca de exemplu Republica Moldova, permisele de munca sunt obligatorii, dar am redus taxele pentru emiterea acestor documente. Un permis de trei luni costa 50 de zolti (15 euro), iar unul de de un an costa 100 de zloti (30 de euro)", a explicat oficialul ministerial polonez.

In ceea ce priveste Republica Moldova, cetatenii de acolo se arata tot mai intersati de piata poloneza. "Am propus anumite activitati care sa ajute institutiile moldovene sa instituie centre de informare destinate cetatenilor interesati sa emigreze. Acestia se pot informa despre metodele legale prin care pot gasi locuri de munca in tarile UE. In Polonia exista comisia interministeriala pentru migratie care a pregatit un program. Acesta prevede facilitati pentru tarile invecinate cu Polonia, iar a doua etapa este liberalizarea pietei pentru tarile postsovietice", a subliniat Januzs Grzyb, care a precizat ca in cadrul consultarilor de la Bucuresti vor avea loc discutii si cu oficiali din Republica Moldova.

NewsIn