Peste 80% din banii in plus lasati romanilor de cota unica au mers in consum

Cea mai mare parte a surplusului adus populatiei din cota unica, respectiv 82%, s-a dus in consum, in conditiile in care romanii au castigat lunar, in medie, cu 25 de lei mai mult ca urmare a noului regim fiscal, a declarat marti directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea.

"In termeni relativi, castigul din cota unica al unui angajat mediu a fost de 3,73% din salariul net si numai 2% din angajati au castigat peste 10% din salariul lor net", mai arata studiul "Impactul cotei unice asupra inegalitatii in Romania realizat de Liviu Voinea si Flaviu Mihaescu.

In medie, doar 17% au cumparat bunuri durabile, ceea ce arata ca cea mai mare parte a surplusului din cota unica a mers in consumul in bunuri perisabile.

O alta concluzie a studiului este ca surplusul afost distribuit foarte inegal, in conditiile in care 10% din angajati au obtinut 40% din castigurile din cota unica.

De asemenea, familiile care au castigat cel mai mult au si cheltuit cel mai mult din acest surplus. Astfel, cele mai bogate familii, cu venituri de peste 1.787 lei (17.870.000 lei vechi) la nivelul anului 2005 au consumat 84% din castigurile din cota unica, iar cele mai sarace familii au consumat 74%.

Portretul familiei care a castigat din cota unica, care reiese din studiul GEA, are urmatoarele componente: este in primul sfert dintre familii in termeni de venit net din munca, 76% din capii familiilor castigatoare au cel putin liceul si peste o treime a absovit o facultate, 83,5% traiesc in mediul urban, 35,8% au trei membri, 48% nu au persoane in intretinere si au un venit mediu net al familiei la nivelul lui 2005 de 1.787 lei, de trei ori mai mare decat salariul mediu in acel an.

Familia medie a castigat in plus 36,1 lei in 2005 din cota unica. Suplusul din cota unica a contribuit cu 2,4% la cresterea venitului net pentru familia medie, mai arata studiul GEA.

Potrivit lui Voinea, exista si unele familii care au pierdut, cu o pondere de 0,6% din esantion, "probabil din cauza deducerilor regresive, pe de o parte, si a plafonarii nivelului maxim al deducerilor, pe de alta parte".

Cercetarea GEA se bazeaza pe ancheta bugetelor de familie, realizata de Institutul National de Statisca (INS) in anii 2004, 2005 si 2006. Ancheta Bugetelor de Familie are un esantion de peste 33.000 de gospodarii in fiecare an.

Studiul analizeaza datele din 2005, anul in care a fost introdusa cota unica, autorii acestuia argumentand ca in urmatorii ani efectul direct al cotei unice nu se poate masura din cauza modificarii altor taxe si impozite.

De asemenea, autorii au precizat ca au eliminat din esantion aproximativ o treime, reprezentata de persoane care nu au declarat corect veniturile.

"Noi ne-am uitat cat ar fi trebui sa fie veniturile si care au fost taxele platite si am eliminat pe cei cu o marja mai mare de 10%", a explicat Voinea.

Astfel, analiza se bazeaza pe rezultatele obtinute pentru 9.884 de familii.

La nivelul veniturilor bugetare, rezultatele obtinute in urma introducerii cotei unice in mai multe state au fost mixte dupa primul an, incasarile scazand ca pondere in PIB in Estonia, Georgia, Romania, Slovacia si Ucraina, dar crescand in Letonia, Lituania si Rusia.

Cresterea incasarilor, acolo unde s-a produs, poate fi determinata si de alte cauze, precum majorarea salariilor fara legatura cu cota unica sau marirea in compensatie a altor taxe si impozite, mai precizeaza autorii studiului.

Potrivit lui Voinea, succesul cotei unice in sensul cresterii veniturilor bugetare nu a fost demonstrat concludent, insa unele tari continua sa se alinieze la aceasta "moda" deoarece "cota unica este un obiectiv politic, nu o politica fiscala".

Sunt frecvente cazurile in care introducerea cotei unice a urmat unei schimbari radicale de guvern", a precizat Voinea.

Cota unica s-a bucurat de succes in tarile fost-comuniste, fiind considerata o solutie de simplificare fiscala de unele partide de dreapta, in conditiile dificultatilor de a ajunge la un nivel de colectare a impozitele similar celui din statele bogate occidentale.

Tarile dezvoltate din Vest, cu sisteme fiscale sofisticate, pe masura "statului bunastarii" pe care au reusit sa-l ofere in primele decenii de dupa Al Doilea Razboi Mondial, au preferat masuri de simplificare fiscala, insa nu au adoptat cota unica, care ramane controversata in randul economistilor.

NewsIn