Eliminarea contractului colectiv de munca la nivel national ar afecta o treime din angajatii romani

Desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national ar trimite in zona gri a economiei o treime din agentii economici, in conditiile in care doar 21 din cele 32 de sectoare economice au semnate contracte la nivel de ramura, iar foarte multe firme prefera sa plateasca angajatii "la plic".

Propunerea de desfiintare a contractului colectiv de munca la nivel national este inclusa in programul de guvernare al Partidului Democrat - Liberal (PD-L).

"IMM-urile sunt cele mai interesate de desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national pentru ca astfel pot frauda mai usor sistemul fiscal. Pentru ca foarte multe firme mici isi platesc angajatii la limita salariului minim pe economie aceastea pun presiune pentru eliminarea plafonului minim", a declarat, pentru NewsIn, presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Potrivit liderului sindical, cei care vor avea cel mai mult de pierdut in urma aplicarii acestei masuri ar fi angajatii necalificati si cei care lucreaza in ramurile economice cu productivitate scazuta pentru ca nu vor mai beneficia de siguranta salariu minim stabilit la nivel national.

Totodata, Hossu a afirmat ca aceasta masura ar avantaja confederatii patronale reprezentative la nivel national a caror putere de decizie va creste odata cu dizolvarea Consiliului Economic si Social.

Majoritatea patronatelor nu sunt de acord cu desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national si sustin ca aceasta masura ar crea haos in piata muncii din Romania. Presedintele Uniunii Nationale a Patronatelor cu Capital Privat din Romania (UNPCPR), Costel Olteanu, sustine ca aceasta decizie ar elimina programele si strategiile nationale intocmite pe piata muncii.

La randul sau, Florin Costache, presedintele Patronatului National Roman, afirma ca acest contract este semnat in toate tarile din Uniunea Europeana, iar in cazul in care ar fi eliminat ar trebui adoptat sistemul american unde este stabilit un nivel minim pentru plata la ora a unui angajat.

In schimb, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru, sustine ca desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national ar avea ca efect cresterea productivitatii muncii si ar scurta timpul de negociere a salariului minim dintre patronat si sindicate. Pogonaru a tinut sa precizeze ca introducerea acestei masuri in viitorul program de guvernare ar duce la disparitia patronatelor "capusa" care activeaza in economie.

"Este inechitabil sa punem in aceeasi balanta in timpul negocierii salariului minim marja de profitabilitate din sectorul textile cu domeniul IT. Daca ar fi eliminat contractul colectiv de munca la nivel national economia ar avea oricum de castigat pentru ca aceasta masura ar urgenta inchiderea unor sectoare cu profituri foarte mici", a explicat Pogonaru.

Sindicatele ameninta ca vor iesi in strada daca noul Executiv va hotari sa desfiinteze contractul colectiv de munca la nivel national. "Acesta e primul pas catre disolutia sindicala pentru ca nu ar mai fi nevoie de confederatii. Daca vor sa aiba parte de a doua revolutie o vor avea", ameninta presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu.

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, sustine ca si patronatele se vor opune acestei masuri intrucat doar doua confederatii patronale acopera 80% din totalul ramurilor economice din Romania. "Confederatia Patronala din Industria Romaniei (CONPIROM) si UGIR 1903 au tot interesul sa fie dizolvat Consiliul Economic si Social pentru ca acum aceste confederatii nu pot lua decizii fara a se consulta cu patronatele mici care adunate ocupa doar 20% din consiliu", a precizat Hossu.

Propunerea ce prevede desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national este inclusa in programul de guvernare al PD-L. Democrat liberalii, care propun desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national sustin ca astfel "se desfiinteaza una din ancorele de rigitate nominala din economie, mai ales cu privire la cauzalitatea procesului inflationist". Cu alte cuvinte salariul minim ar urma sa fie negociat de fiecare ramura in parte in functie de productivitatea muncii.

Aceasta masura liberala este anulata insa de urmatoarea teza din programul de guvernare al PD-L care prevede ca venitul minim garantat nu trebuie sa aiba ratiuni economice, ci exclusiv sociale. Astfel, venitul minim garantat ar urma sa reprezinte un anumit procent din salariul mediu brut pe economie si sa fie ajustat cu productivitatea muncii "inclusiv in conditiile in care salariul mediu brut nu se afla in corelatia economic corecta cu productivitatea medie a muncii".

In prezent salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este calculat in conditiile realizarii principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv cresterea produsului intern brut, tinta de inflatie si nivelul productivitatii muncii.

NewsIn