Crizele economice, rele pentru sanatatea economica, dar bune pentru cea umana

Multi oameni sunt ingrijorati de starea economica si se gandesc ca e logic ca, daca exista vreo legatura intre mersul economiei si viata umana, vectorul sa aiba aceeeasi directie. Insa, o serie de cercetari arata ca nu intotdeuana aceste asteptari sunt valabile.

Perioadele de calm si prosperitate economica duc la crearea unor habitudini nu tocmai bune pentru santate. Oameni tind sa dea o importanta mai mica unor aspecte importante, precum alimentatia. Ei prefera de exemplu sa manace in fuga, fara sa fie atenti la tipul de hrana, isi reduc exercitiile fizice, preferand sa mearga mai mult cu masina, sar peste vizitele periodice la medic si prefera sa stea mai mult timp la serviciu.

"Valoarea timpului este mult mai mare in timpul perioadelor de crestere economica. Oamenii muncesc mai mult si elimina multe dintre lucrurile bune pentru conditia lor fizica si mentala, precum prepararea de mancare in casa sau exercitiile fizice. De asemenea, stresul este dus la extrem din cauza joburilor solicitante", spune Grant Miller, profesor de medicina la Standford University.

Lucrurile sunt cu atat mai valabile in tarile in curs de dezvoltare. Miller a studiat mai multi ani influentele variatiilor economice asupra starii de sanatate in Columbia, tara a carei industrie se sprijina in principal pe productia de cafea. Miller a constatat ca atunci cand pretul cafelei este scazut, semn ca cererea este foarte mica, rata de mortalitate si cazurile medicale au un nivel mai mic decat in perioadele favorabile comertului cu cafea. De asemenea, anii de criza favorizeaza o mai buna educare si crestere a copiilor deoarece parintii au mai mult timp si, in consecinta, pot supraveghea dezvoltarea lor mai indeaproape.

"Cand pretul cafelei creste brusc oamenii incep sa lucreze mai mult si petrec mai putin timp acasa. In zona rurala a Columbiei costurile medicale nu sunt scumpe, dar, de multe ori se ajunge la cazuri extreme si chiar la moarte din cauza neinterventiei la timp, un vaccin administrat prea tarziu sau o operatie amanata din lipsa de timp", explica Miller.

Un studiu similar a efectuat si Christopher J. Ruhm, profesor de economie la University of North Carolina, intitulat "Sunt recesiunile bune pentru sanatate?". El a urmarit in paralel rata de deces si cazuri medicale cu rata somajului intre 1972 si 1991.

El a descoperit ca rata deceselor a scazut semnificativ intre 1974-1982, ani de recesiune, si a crescut in perioada de refacere economica de dupa 1980. O crestere de un punct procentual in rata somajului este corelata cu o scadere de 0,5% in rata deceselor. Per ansamblu, in periada de declin rata mortalitatii a scazut cu 8%.

George Trifu