Viitoarele avioane si masini vor fi realizate din hartie de 500 de ori mai rezistenta decat otelul

Hartia-minune numita ''buckypaper'' este de zece ori mai usoara si de 500 de ori mai puternica decat otelul si ar putea revolutiona in viitor industria aeronautica, dar si pe cea auto, informeaza Daily Mail.
 
''Buckypaper'' ajunge la acest nivel ridicat de rezistenta prin presarea mai multor foi, pana la formarea unui compozit.

Hartia-minune este compusa din nanotuburi de carbon, de 50.000 de ori mai subtiri decat firul de par uman. Rezistenta ridicata a acestui material este data de suprafata foarte mare a fiecarui nanotub din care este format.

''Daca iei doar un gram de nanotuburi, si desfaci fiecare nanotub intr-o foaie de grafit, poti acoperi cam doua treimi din suprafata unui teren de forbal'', sustine  directorul Institutului de Stat pentru Materiale de Inalta Performanta din Florida.

In prezent, ''buckypaper'' se realizeaza in cantitati mici, cu doar o fractiune din nivelul de rezistenta pe care il poate atinge. De asemenea, are doar jumatate din rezistenta celui mai puternic material existent, cunoscut sub numele de IM7. Savantii de la Institutul de Stat din Florida spun insa vor repara acest ''defect'' in scurt timp. 

''Pana la sfarsitul anului viitor vom avea un compozit buckypaper, la fel de puternic ca IM7, dar cu 35% mai usor decat acesta'', sustine Ben Wang.

''Buckypaper'' este ''fabricata'' momentan doar in laborator, insa Institutul din Florida este deja in negocieri cu mai multe companii pentru a produce o varianta comerciala a hartiei-minune.

Datorita proprietatilor sale unice este privita ca materialul revolutionar al urmatorilor ani cu aplicatii in realizarea unor avioane sau automobile mai usoare si mai eficiente din punct de vedere energetic, dar si in crearea unor computere mult mai puternice. 

Descoperirea stiintifica care a dus in final la''buckypaper'' a venit tocmai din spatiu. In 1985, cercetatorul Harry Kroto s-a alaturat echipei de la Universitatea Rice, pentru a realiza un experiment menit sa recreeze conditiile care exista intr-o stea. Totul a mers ca pe roate, cu o singura exceptie. In timpul experimentului savantii au dat peste un element surpiza: o molecula cu 60 de atomi de carbon, in forma unei mingi de fotbal, care devenea astfel cea de-a treia forma de carbon pur existenta, dupa  grafit si diamant. Intrucat aceasta descoperire ii amintea de domurile geodezice promovate de arhitectul Buckminster Fuller, cercetatorul Harry Kroto  a decis sa le boteze ''buckyballs''. Descoperirea surprinzatoare i-a adus lui Kroto si celor doi colegi ai sai, premiul Nobel pentru Chimie in 1996.

Realitatea.net