The Economist: Romania si Bulgaria prezinta cele mai mari riscuri economice din Europa de Est
Data publicarii: 28-11-2008 | EconomieRomania si Bulgaria, cele mai sarace si slab guvernate noi membre ale Uniunii Europene, prezinta cele mai mari riscuri economice din Europa de Est, in contextul in care economiile din aceasta zona se confrunta cu probleme, scrie The Economist.
Romania are in prezent un deficit de cont curent de 14% din produsul intern brut (PIB), un curs valutar liber ce ii confera o mai mare flexibilitate si este mai putin dependenta decat Bulgaria fata de exporturile catre zona euro.
Chiar si asa, Romania s-ar putea confrunta cu o aterizare fortata, subliniaza The Economist. Oriens, o banca din Ungaria specializata pe regiunea Balcanilor, estimeaza pentru Romania o crestere economica de 0,9%, in 2009.
Analistii Oriens sustin ca sistemul bancar romanesc este mai putin profitabil decat cel din Bulgaria, si, desi este detinut in cea mai mare parte de grupuri straine, este mai vulnerabil.
Dobanzile la imprumuturile de pe piata interbancara romaneasca aproape s-au dublat in acest an, la 15%, remarca The Economist, care adauga ca rezervele valutare acopera mai putine luni de importuri si ca Fondul Monetar International (FMI) ar fi calculat ca leul este supraevaluat cu 19%.
In urma cheltuielilor populiste dinaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, deficitul bugetar s-ar putea adanci la 3,9% din PIB pana la sfarsitul anului. Cifra nu este mare, potrivit unor anumite standarde, insa i-ar putea ingrijora pe finantatorii externi.
Indiferent de coalitia ce va rezulta in urma alegerilor, o reforma serioasa este inca departe.
Mediul politic din Bulgaria se confrunta, de asemenea, cu probleme. Implicarea politicienilor in cazuri de crima organizata ramane scandaloasa, partidul majoritar populist pare sa dea vina pe minoritatea turca a tarii, pe fondul degradarii economiei.
Bulgarii au mainile legate de moneda nationala fixata foarte rigid la cursul euro. Aceasta situatie exclude efectuarea unei deprecieri pentru a sustine competitivitatea, fapt ingrijorator, in contextul scaderii exporturilor. Deficitul de cont curent de 25% din PIB este alarmant.
Insa, Bulgaria are cel putin o politica fiscala puternica. Statul are putine datorii externe si un excedent bugetar. Acest lucru i-ar permite majorarea cheltuielilor publice, pe fondul incetinirii economice. Bulgaria are, de asemenea, optiunea de a face un imprumut extern, desi autoritatile au spus ca nu au de gand sa apeleze la FMI.
Pierderea unor fonduri oferite de Uniunea Europeana este jenanta, insa Bulgaria poate in continuare sa primeasca finantare de 11 miliarde euro pana in 2013. Oriens estimeaza pentru 2009 o crestere economica de 2,3%, nivel redus, insa nu ingrozitor.
Astfel, o prabusire masiva se poate sa fi fost evitata, insa tarile din estul Balcanilor au inainte o perioada extrem de dificila.
The Economist arata ca vesti negative vin din intreg estul Europei. Numai in aceasta saptamana, Letonia a inceput discutiile cu FMI, in ciuda numeroaselor negari vehemente ale nevoii de finantare, Bulgaria a pierdut fonduri europene in valoare de 220 milioane dolari din cauza esecului in combaterea coruptiei si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a coborat la jumatate estimarea de crestere economica pentru regiune.
Vestea buna este insa ca temerile de o prabusire masiva, de la Marea Baltica la Marea Neagra, au fost depasite.
Cel mai probabil deznodamant este reprezentat de cativa ani de crestere economica foarte scazuta sau de stagnare, cu un efect mai grav asupra tarilor cu o politica fiscala instabila si cu dezechilibre mai accentuate.
FMI, Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana (BCE) sunt gata sa intervina in momentul in care va fi necesar si, mai util, chiar inainte ca problemele sa afecteze pietele. BCE a deschis o linie de creditare de 10 miliarde euro pentru Polonia, ce a inregistrat o depreciere majora a monedei nationale la inceputul acestei luni.
Banca centrala a Ungariei a putut chiar sa coboare dobanda de politica monetara cu jumatate de punct procentual, de la nivelul de 11,5% stabilit luna trecuta, in cadrul unui plan international de salvare de 25 miliarde euro. De asemenea, bancile straine trebuie sa sprijine subsidiarele din fostele tari comuniste. Creditarea riscanta a dat nastere bulelor din sectorul imobiliar si a dus la deficite mari de cont curent in tari precum Bulgaria si Letonia.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Revolut depășește 2 milioane de clienți ai aplicației Revolut <18
- Studiu Deloitte: Majoritatea liderilor de business din Romania considera ca PNRR va contribui la competitivitatea economiei locale in urmatorii cinci an
- Cum vor ajuta soluțiile AI în procesele de optimizare fiscală ale companiilor?
- Studiu Deloitte: Tranzitia catre economia circulara a incetinit la nivel global in 2023
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall