Theodor Stolojan, premierul cunoscut pentru nationalizarea valutei si recapitalizarea bancilorData publicarii: 11-12-2008 | Economie (RSS)

Theodor Stolojan se afla pentru a doua oara in fata provocarii de a conduce Executivul, in mandatul detinut in perioada 1991-1992, acesta ramanand in istoria recenta prin nationalizarea valutei si recapitalizarea bancilor, intr-o perioada economica dificila.

Theodor Dumitru Stolojan s-a nascut la 24 octombrie 1943, la Targoviste. A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucuresti intre 1961 si 1966. Dupa absolvirea facultatii, a lucrat ca economist stagiar la intreprinderea Frigotehnica Bucuresti, apoi a ocupat functia de economist in Ministerul Industriei Alimentare si Agriculturii.

Incepand din 1972 a ocupat mai multe functii in Ministerul de Finante: 1972 - 1977 - economist in Departamentul Bugetului Statului; 1978 - 1982 seful diviziei Contabilitatea Bugetului Statului; 1988 - 1989 director adjunct si director al Departamentului Relatii Valutare si Financiare Internationale; inspector general in Departamentul Venituri de Stat si consultant in Ministerul de Finante.

Dupa Revolutia din 1989, Theodor Stolojan a lucrat in continuare in Ministerul Finantelor, ocupand functia de ministru adjunct al Finantelor pana in aprilie 1990, apoi pe cea de ministru al Finantelor, in perioada iunie 1990 - aprilie 1991.

In mai 1991 ajunge presedintele Agentiei Nationale de Privatizare, lucrand la elaborarea primului proiect al Legii privatizarii si la infiintarea Fondului Proprietatii de Stat (FPS).

Dupa mineriada din septembrie 1991, care a condus la caderea Guvernului Petre Roman, Stolojan este investit, in luna octombrie 1991, in functia de prim-ministru, conducand Cabinetul pana in noiembrie 1992.

Din Cabinetul Stolojan au facut parte Traian Basescu, la Transporturi, Adrian Nastase, la Externe, Dan Mircea Popescu, la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Victor Babiuc, la Interne si Mircea Ionescu Quintus, la Justitie.

Printre deciziile importante luate de primul-ministru Stolojan s-au aflat recapitalizarea bancilor si liberalizarea preturilor, in conditiile in care cursul de schimb nu fluctua liber.

In mandatul sau, a decis nationalizarea valutei intreprinderilor, a societatilor comerciale. Atat intreprinderile, cat si societatile comerciale si populatia au fost obligate sa-si schimbe valuta in lei, la un curs fixat administrativ.

Ulterior functiei de premier, Stolojan a lucrat pentru Banca Mondiala si pentru Grupul Tofan.

In 1996, acesta a sustinut candidatura la Presedintie a candidatului PDSR, Ion Iliescu, facand parte din Comitetul National de Sprijin al candidaturii lui Iliescu, care a reunit personalitati ale vietii publice din cele mai diverse domenii de activitate, alte persoane din tara si din strainatate, presedintele Comitetului fiind ministrul de Externe de la acea vreme, Teodor Melescanu.

In iulie 2000, Stolojan a reintrat in politica, candidand la Presedintie din partea Partidului National Liberal, obtinand 11,78% din voturi, a treia pozitie dupa Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor. In perioada 2000-2002 a fost presedinte al Consiliului National al formatiunii liberale. La Congresul Extraordinar al PNL din august 2002, a fost ales presedintele Partidului National Liberal.

In 2003 partidul sau s-a aliat cu Partidul Democrat, condus de Traian Basescu, la acea vreme primarul Bucurestiului, formand Alianta D.A. - Dreptate si Adevar, iar in februarie 2004 si-a anuntat candidatura la Presedintie din partea Aliantei.

Cursa prezidentiala a luat insa o cotitura neasteptata pe 2 octombrie 2004, cand Stolojan isi anunta retragerea din fruntea PNL si, de asemenea, din competitia electorala, invocand probleme grave de sanatate, intr-o atmosfera emotionanta, marcata de lacrimile lui Traian Basescu, in acel moment co-presedinte al Aliantei D.A. si sef de campanie al liderului liberal.

Integral in Cotidianul