Leul are nevoie de un proiect de buget credibil si de plasa de siguranta a FMI

Deprecierea leului, ajunsa la un nivel istoric fata de euro, ar putea continua, in conditiile in care Guvernul nu vine cu un proiect de buget plauzibil, iar un acord cu FMI sau BCE este din ce in ce mai important pentru restabilirea increderii in politicile economice aplicate in Romania.

Printre principalele efecte negative ale deprecierii leului se disting cresterea ratelor la imprumuturile in valuta, a preturilor pentru bunurile importate si scumpirea serviciilor care au costuri calculate in valuta, precum cele de telecomunicatii.

In 2008, leul s-a depreciat cu 10,35% fata de anul anterior, pana la un curs mediu de 3,6827 lei/euro. Efectul este dramatic pentru persoanele sau firmele care au contractat credite in vara lui 2007, cand leul s-a apreciat pana la un varf de aproximativ 3,1 lei/euro.

Rate din ce in ce mai mari la credite. Intre varful de 3,1112 lei/euro din iulie 2007 si minimul istoric de 4,2127 lei/euro, variatia este de 35,4%

Intre acest minim si maximul istoric afisat vineri de BNR, variatia este de 35,4%. De altfel, banca centrala a avertizat, in repetate randuri, in privinta riscului valutar pe care il implica, pentru populatie, creditarea masiva in alta moneda decat cea in care persoanele au veniturile.

Pentru banci, deprecierea leului accelereaza deteriorarea portofoliilor de credite in valuta si duce la constituirea de provizioane de risc mai mari, care macina profitul, mai ales in cazul bancilor mici.

De altfel, in ultimii ani, primele patru banci din sistem au acumulat aproximativ 80 - 90% din profitul obtinut. In Romania, in prezent, isi desfasoara activitatea 42 de banci.

Exportatorii nu castiga din depreciere, pentru ca nu mai fac exporturi

Exportatorii, care in conditii normale, de avant economic, ar fi fost favorizati de intarirea euro, nu au niciun beneficiu in conditiile de fata, deoarece exporturile au intrat, oficial, in recesiune in luna noiembrie a anului trecut, iar prognozele sunt de adancire brutala a scaderilor pe acest segment in urmatoarele luni.

Singurii care pot castiga din intarirea euro sunt speculatorii din piata valutara, in cazul in care anticipeaza corect un eventual nivel maxim al cursului de schimb.

"Anuntul ca deficitul bugetar a depasit 5% din produsul intern brut (PIB) anul trecut, calculat dupa standarde europene, a venit ca un soc, in conditiile in care, cu cateva luni inainte, se vorbea de maximum 3,5% din PIB", a declarat, pentru NewsIn, directorul de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA), Laurian Lungu.

El considera ca, in acest context, s-a format "o tendinta de a fugi catre euro, iar in conditiile in care cererea de valuta este foarte mare, si eventualele interventii ale BNR pentru a sustine leul ar avea un efect limitat".

Populatia este tentata sa renunte la depozitele in lei pentru euro

Lungu a adaugat ca, in plus, cererea de valuta este alimentata si de reorientarea populatiei dinspre economisirea in lei catre acumularea in euro, pe fondul asteptarilor ca deprecierea monedei nationale va continua.

"Bancile au demarat politica mai agresiva de crestere a dobanzilor la depozitele in lei prin octombrie 2008. Multe dintre depozitele la termen constituite atunci, cu scadenta pana la 3 luni, au fost retrase, iar banii au fost schimbati in euro, pentru ca oamenii vad ca ar fi castigat mai mult daca ar fi cumparat valuta", a mai explicat economistul de la GEA.

Pentru a restabili increderea in moneda nationala, Guvernul trebuie sa anunte, cat mai repede, un plan de buget credibil, pentru  2009 sau chiar pentru urmatorii ani.

"Am trecut in 2009 si nu avem un buget. Increderea nu ai cum sa o restabilesti decat prin politici macroeconomice foarte credibile. Or, tinta de 1,7% din PIB anuntata de Guvern pentru deficitul bugetar in 2009 va fi foarte greu de realizat, in conditiile in care economia se incetineste, iar in 2008 s-a depasit 5% din PIB", mai explica Lungu.

El atrage insa atentia ca veniturile bugetare sunt sub presiune, iar o eventuala majorare a taxelor sau impozitelor pentru a le sustine cresterea ar fi "sinucidere curata", in conditiile incetinirii economiei.

"De altfel, FMI propovaduieste cresterea taxelor in aceasta conjunctura, ceea ce este gresit din punct de vedere macroeconomic, deoarece isi taie si mai mult cresterea economica", spune reprezentantul GEA. Pe partea de cheltuieli, bugetul Romaniei are o rigiditate crescuta.

"Cred ca in cazul a 90% din cheltuielile bugetare, nu ai de unde sa tai", mai spuse Lungu.

Altfel, un acord cu FMI "ar aduce mult mai multa credibilitate Romaniei, pe plan extern".

Sprijinul FMI ar creste credibilitatea Romaniei, dar mingea este in terenul Guvernului

"Romania a ajuns sa fie vazuta ca fiind la fel de riscanta ca Islanda si mai riscanta ca alte state din regiune, care au conditii economice comparabile, ceea ce este exagerat. Un acord cu Fondul Monetar International (FMI) ar aduce foarte multa credibilitate, desi nu cred ca vom avea nevoie efectiv de finantare. Este insa important sa deschidem canalele cu institutii precum FMI sau BCE", a mai spus Laurian Lungu.

O delegatie a FMI va veni in Romania, in a doua parte a acestei luni, dar reprezentantii institutiei sustin ca intalnirile cu autoritatile romane sunt "de rutina", iar un eventual pas catre discutarea unui acord trebuie facut de Guvern.

Presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, spune ca nici exportatorii nu pot fi avantajati de deprecierea leului, in conditiile in care intrarea in recesiune a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei a spulberat exporturile Romaniei.

De la inceputul anului nu s-a facut niciun export - ANEIR

"Din pacate, exportatorii nu au motive sa se bucure de acest curs de schimb, deoarece nu se mai fac exporturi, o astfel de depreciere ar fi fost binevenita in perioada anterioara, de avant economic. Pot sa va spun ca, de la inceputul anului, Romania nu a facut niciun export, dupa datele pe care le avem de la punctele vamale", a explicat Ionescu, care detine si functia de copresedinte al Consiliului de Exporturi al Romaniei.

"Bugetul are nevoie si de venituri, pe langa dramuirea cheltuielilor. Guvernele vin si pleaca, problemele raman, nu exista masuri proactive pentru sustinerea exporturilor si, in general, a economiei reale. De doua luni, noi tot alertam Executivul ca exporturile au intrat in recesiune, iar acum avem si confirmarea oficiala, pe baza datelor din noiembrie", a adaugat presedintele ANEIR.

Exporturile s-au redus cu 9%, iar importurile de bunuri ale Romaniei au scazut in noiembrie cu 17% raportat la aceeasi luna din 2007, arata datele publicate vineri de Institutul National de Statistica (INS).

Ionescu se asteapta la date din ce in ce mai slabe in lunile urmatoare. "Pe decembrie 2008, statisticile vor arata mai rau, iar pe ianuarie vor fi dramatice", spune el.

Moneda nationala a atins vineri minimul istoric in fata euro la cursul de referinta al bancii centrale, dupa ce a pierdut peste 7 bani (1,79%) fata de ziua precedenta, la 4,2127 lei/euro, pe fondul lipsei de valuta si a speculatiilor din piata. Cel mai ridicat curs de referinta anuntat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) pana in prezent a fost cel din 6 ianuarie 2004, de 4,1438 lei/euro.

NewsIn