Croitoru (BNR): Romania trebuie sa se consulte cu UE, daca vrea acord cu FMI

Un eventual acord cu Fondul Monetar International (FMI) nu ar fi cu nimic diferit de precedentele incheiate de statul roman cu institutia financiara, singura schimbare fiind ca, inainte de incheierea unei intelegeri, Romania trebuie sa se consulte cu Uniunea Europeana.

"Singura diferenta, din punct de vedere tehnic, este ca, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa se consulte cu UE in cazul in care doreste sa apeleze la Fond", a declarat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, fost reprezentant al Romaniei la FMI.

El considera putin probabil ca Romania sa solicite finantare de la FMI, mai ales luand in calcul ultimele declaratii facute de autoritati, inclusiv de catre presedintele Traian Basescu.

Seful statului a declarat, vineri, ca "ultimul lucru pe care il va face Romania" va fi sa imprumute bani de la Fondul Monetar International, deficitul de cont curent putand fi acoperit prin imprumut european.

"Va trebui sa fim foarte chibzuiti pentru ca avem o problema: economia Romaniei nu mai poate fi asezata in matricea Fondului. Am depasit marginile matricei pe care Fondul le impune unei economii, si nu numai economiei, ci si societatii", a declarat vineri Basescu.

Presedintele sustine ca exista si alte solutii pentru banii de care tara noastra are nevoie."Putem coopera cu UE, cu Banca Mondiala, cu Banca Europeana de Investitii", a mai spus Basescu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, de asemenea, spre finalul anului trecut, ca Romania trebuie sa se orienteze spre surse de finantare precum Banca Europeana de Investitii (BEI) sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), mai ieftine, in conditiile in care finantarea externa privata nu va putea constitui un mare stimulent al cresterii economice.

Referitor la vizita in Romania a delegatiei FMI de la finalul acestei luni, Croitoru a spus ca este vorba intalniri de protocol care au loc o data pe an.

"Delegatia FMI vine cu mandat de la boardul Fondului. Este vorba despre o vizita care are loc o data pe an, in cazul statelor care nu au acord cu FMI, in cadrul careia au loc consultari cu autoritati ale statului, patronate, sindicate, si asa mai departe, pentru a prezenta o imagine cat mai clara a Romaniei", a adaugat consilierul guvernatorului BNR.

De altfel, acordarea de imprumuturi tarilor care au dificultati cu balanta de plati este una dintre responsabilitatile principale ale FMI, aceste tari avand astfel posibilitatea sa isi refaca stocul de rezerve internationale si sa isi stabilizeze cursul valutar.

Romania a apelat inca din perioada regimului comunist la asistenta financiara de la FMI, prin programe de imprumut de tipul Acord Stand-by, care presupune acordarea de imprumuturi nepreferentiale. Inainte de 1990, Romania a avut trei acorduri de tip Stand-by cu FMI, iar dupa prabusirea regimului comunist au fost incheiate inca sase astfel de acorduri, plus unul de tip Stand-by preventiv, icepand cu 2004.

Ultimul acord dus la bun sfarsit a fost cel din perioada octombrie 2001-octombrie 2003, facilitatea de finantare - folosita integral - ridicandu-se atunci la 300 milioane de DST (drepturi speciale de tragere).

La sfarsitul lunii ianuarie, o delegatie a Fondului va veni la Bucuresti intr-o misiune pe care reprezentantul FMI in Romania si Bulgaria, Juan-Jose Fernandez Ansola, a catalogat-o recent ca fiind una obisnuita. El a precizat in 9 ianuarie ca misiunea FMI nu va discuta despre acordarea unui posibil ajutor financiar, in conditiile in care autoritatile de la Bucuresti nu au cerut, pana acum, un plan de asistenta si nu au apelat la un pachet de sprijin din partea Fondului.

Insa multi analisti din Romania considera ca un acord de finantare cu FMI ar fi binevenit, in conditiile in care statul are dificultati in acoperirea deficitului bugetar, ajuns anul trecut la un nivel record, de peste 5% din produsul intern brut (PIB).

Dezbaterea in jurul acestui subiect a fost relansata si de caderea leului pana la cotatii minime record in raport cu euro in prima parte a acestei luni, de 4,35 lei/euro, unii experti subliniind ca un acord cu FMI ar putea sustine cursul monedei nationale, asa cum s-a intamplat in Ungaria.

Ungaria a obtinut in 28 octombrie 2008 un sprijin financiar exceptional de 20 de miliarde de euro de la FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, dupa ce obtinuse deja 5 miliarde de euro de la Banca Centrala Europeana (BCE), la jumatatea lunii octombrie.

Moneda ungara profitase atunci de acord, revenind la sfarsitul anului trecut la cotatii mai stabile in raport cu euro, de 260-270 unitati/euro.

Alte tari din regiune, precum Ucraina, Belarus si Serbia, au apelat de asemenea la finantare de la FMI in ultima perioada.

Luni, directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, s-a aratat ingrijorat ca tot mai multe tari vor avea nevoie de sprijin financiar din parte Fondului, in contextul crizei financiare mondiale. "Ma tem, si sper sa nu se intample asa, ca tot mai multe tari, nu numai din Europa de Est, vor avea nevoie de sprijin", a spus Strauss-Kahn, in cadrul unui interviu acordat BBC.

NewsIn