Angajatorii nu mai cauta avocati, jurnalisti si translatori

Stiintele umaniste nu ofera o gama atat de variata de posibilitati de angajare, pentru jurnalisti, traducatori sau avocati existand foarte putine locuri de munca in aceasta perioada de criza financiara. Acum se cauta agenti de vanzari, asistenti, coordonatori, ingineri hardware, retelistica, depanatori calculatoare sau programatori.

In Romania, cele mai intalnite propuneri pentru joburi provin din  domeniile marketing (agenti de vanzari, asistenti, coordonatori), IT (ingineri hardware, retelistica, depanatori calculatoare, programatori) si contabilitate (contabili, analisti financiari, brokeri). Stiintele umaniste nu ofera o gama atat de variata de posibilitati de angajare, pentru jurnalisti, traducatori sau avocati existand foarte putine locuri de munca in aceasta perioada de criza financiara. La o simpla privire aruncata pe site-urile de specialitate sau in paginile de mica publicitate ale ziarelor, referitoare la propunerile de locuri de munca, se constata usor ca oferta de joburi, in Capitala, pe care companiile o au publicata pe paginile proprii de internet e atat de vasta incat o depaseste pe cea a celorlalte judete luate la un loc. In Bucuresti, site-urile indica, in medie, 1.200 de posibilitati de locuri de munca, urmatoarele judete fiind Timis cu, atentie, 150 de oferte, Arges, cu 80, si Brasov si Constanta, la egalitate, cu numai 60. Spre comparatie, in Germania, intre marile orase nu exista o asemenea diferenta. Daca Berlinul se afla pe primul loc, cu 2.200 de oferte, capitala Germaniei este urmata indeaproape de Munchen, cu 2.000 de posibilitati de joburi, si de Hamburg cu 1.900.

Contabilii, inca la mare cautare

Intrebarea care sta pe buzele tuturor este cum a fost inlocuita poezia mioritica a unor profesii vocationale, precum jurnalismul sau avocatura, de industria rece si calculata a unor domenii precum marketingul sau contabilitatea. Alin Bugnar este un om care, actualmente, lucreaza in industrie. Pe vremuri, el a cochetat cu revistele de cultura. "Traim intr-o lume care cauta sa-si maximizeze confortul prin minimizarea efortului depus pentru in acest scop. Tocmai aceasta componenta lucrativa eclipseaza imboldurile care se viseaza artistic doar de dragul artei sau de dragul unei misiuni nobile. In marketing, de exemplu, toata creativitatea este pusa in slujba unui scop cuantificabil in parametri de eficienta financiara si de branding. Sa ne inchipuim ipoteza in care pentru a supravietui ca ins intr-o societate rapace si dementa, inrobita de zeul banului, un absolvent de filologie s-ar angaja la o mare agentie de publicitate", a precizat Alin Bugnar, fost editor de carte. "Din pacate, aceasta este tendinta. Un absolvent de stiinte filologice are mult mai putine sanse de angajare decat unul cu studii tehnice. O alta problema este ca 60 % din oamenii care cauta un loc de angajare au peste 40 de ani, iar o mare parte dintre acestia se gandesc cum sa iasa mai repede la pensie pe caz de boala, sub orice forma", ne-a declarat Mihaita Cornea, directorul executiv adjunct al Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Sector 3.

Integral in Gardianul