Blocarea contributiei pe pilonul II ajuta pensionarii actuali in detrimentul celor viitori

O eventuala mentinere a contributiei la pensiile private obligatorii in acest an ar sustine pensiile de stat, in conditiile in care bugetul public de pensii a ajuns deficitar la finalul anului trecut, insa ar afecta veniturile la pensie ale actualilor salariati tineri si afacerile administratorilor.

Propunerea inghetarii contributiei pe pilonul II a venit din partea sindicalistilor, ingrijorati de situatia bugetului public de pensii, devenit deficitar incepand cu noiembrie 2008, dupa majorarile de pensii aprobate inainte de alegeri. Premierul Boc le-a promis sindicalistilor ca propunerea va fi analizata.

In Romania, pilonul II de pensii a fost introdus in toamna lui 2007, mult mai tarziu decat in alte state din regiune. La ceva mai mult de un an de la start, noua piata se confrunta cu prima provocare majora, in conditiile in care inceputul crizei economice a prins statul roman cu un buget public de pensii deficitar, chiar inainte de suferi impactul cresterii contributiei pe pilonul II la 2,5% din salariul brut.

Potrivit legii, incepand cu 1 ianuarie a fiecarui an, dupa implementarea sistemului de pensii private obligatorii, cota de contributie la sistemul pensiilor obligatorii creste anual cu 0,5%, pana ajunge la 6% din venitul brut al salariatilor, intr-un interval de opt ani.

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, sustine ca o astfel de decizie ar avea un impact negativ atat asupra administratorilor de fonduri, cat si asupra participantilor, care vor acumula o suma mai mica in acest sistem.

"Cu cat acumulam mai mult, cu atat pensia va fi mai mare. Daca investesti 10 lei acumulezi o anumita suma, iar daca investesti 100 lei acumulezi alta suma", a explicat Oancea.

Administratorii din sistem subliniaza impactul unei astfel de decizii asupra participantilor, in cea mai mare parte salariati tineri, pentru care contributia la pensiile private constituie o "polita de asigurare" pentru batranete.

"Orice masura care limiteaza nivelul contributiilor are impact direct asupra participantilor", a declarat directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea.

Insa efectul cel mai grav ar fi, potrivit jucatorilor de pe piata, subrezirea increderii investitorilor straini, care domina piata romaneasca a pensiilor private, in mediul de afaceri din Romania.

"Pe langa faptul ca ar afecta interesele celor implicati, o astfel de masura va avea un impact negativ in ce priveste mediul de afaceri din Romania, in conditiile in care toate statele sunt in competitie acerba pentru a atrage investitori, in conditii de criza", a mai spus seful ING Fond de Pensii.

Bunea spune ca o astfel de decizie ar pune sub semnul intrebarii planurile administratorilor, in conditiile in care acestia au investit 500 milioane euro in acest sistem. Pe de alta parte, banii s-ar duce in consum si nu spre economisire.

Directorul general al BCR Fond de Pensii, Simona Ditescu, a precizat ca in cazul in care se va lua o astfel de decizie, contribuabilii se vor trezi peste mult timp ca au acumulat o suma mica de bani in sistem.

"Pentru administratori ar insemna o intarziere a momentului de break-even (trecere pe profit n.r.)", a mai spus Ditescu.

Administratorii atrag atentia ca, pentru a intra in afacere, au cheltuit sume importante cu comisioanele brokerilor, dar si cu publicitatea, iar banii nu vor mai fi recuperati conform estimarilor initiale.

"Singurele venituri ale administratorilor sunt comisioanele de administrare", a adaugat seful BCR Fond de Pensii.

Totusi, unii administratori sunt increzatori ca Executivul nu va tine cont de propunerea sindicatelor si va mentine planificarea actuala, care presupune cresterea treptata a contributiei la pensiile private obligatorii de la 2% din salariul mediu brut anul trecut la 6% in decurs de opt ani.

"Nu cred ca se va ajunge la o propunere clara in acest sens. O astfel de masura ar afecta grav interesele celor aproximativ 4,6 milioane de participanti", a declarat directorul general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca-Cozma.

El avertizeaza ca banii ar merge in consum, daca se blocheaza contributia la pilonul II, si nu spre economisire, ceea ce reprezinta un minus pentru economia romaneasca.

Pensiile private obligatorii, un sistem scump si controversat

Insa introducerea pilonului II de pensii in Romania nu a fost scutita de controverse, unii economisti opunandu-se ideii ca statul sa creeze o piata privata "obligatorie" - o contradictie de termeni, dupa cum subliniaza unii analisti.

Sitemul nu este raspandit in statele occidentale dezvoltate, unde, de altfel, exista si o opozitie puternica din partea sindicatelor fata de un astfel de sistem.

"Pilonul II de pensii este cea mai mare afacere a secolului: companiile nu fac nimic si incaseaza bani timp de 20 de ani inainte sa plateasca primele pensii. E pur si simplu un cadou nemeritat din partea statului", apreciaza economistul Ilie Serbanescu.

Sistemul, introdus prima data in Chile la inceputul anilor '80, in perioada dictaturii generalului Pinochet, a fost recomandat de Banca Mondiala - care a creat structura celor trei piloni de pensii - tarilor din estul Europei dupa prabusirea Cortinei de Fier, ca modalitate de a usura presiunea de pe sistemul public de pensii, in conditiile imbatranirii populatiei si inclinatiei scazute a salariatilor spre pensiile private facultative.

Introducerea pilonului II de pensii este insa costisitoare pentru stat, care trebuie sa gestioneaza o perioada lunga de timp - pana la primele plati de pensii de catre fondurile private - un buget public de pensii cu incasari mai mici, dar din care trebuie sa plateasca pensiile curente.

NewsIn