Negritoiu, ING: Nu vom scapa de majorarea TVA, criza este doar la inceput, iar 2010 va fi mai rau decat 2009

Misu Negritoiu (58 de ani), fost ministru, bancher cu state vechi, spune intr-un interviu acordat Business Standard ca, in Romania, criza este la linia de start si de abia in al doilea semestru al anului vom incepe sa simtim cu adevarat efectele ei pentru ca, in 2010, sa intelegem cu adevarat ce inseamna. BNR si autoritatile, in general, nu ne vor ajuta sa trecem cu bine prin aceasta situatie, spune el, bancile sunt in corzi, iar expunerile pe imobiliar le vor da cele mai mari batai de cap. Relansarea economiei nu este posibila in acest an, iar riscurile devin din ce in ce mai mari. Majorarea Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA) este foarte probabila in conditiile in care arieratele se aduna, incasarile la bugetul de stat scad, iar somerii inunda piata muncii. O combinatie de imprumuturi externe, de la FMI, Comisie, banci ne-ar putea ajuta sa rezistam mai bine.

Sunteti foarte apropiat de centrul nervos al crizei. Cum stau lucrurile, ce se intampla in piata?

Este o politica relativ confuza. BNR a trecut de la tintirea inflatiei la tintirea cursului, exista o preocupare majora de a finanta deficitul trezoreriei de stat, mai multa netransparenta, lipsa de predictibilitate, nu mai exista fluiditate pe piata. Exista o neincredere in piata, bancile gospodaresc cu grija propriile resurse ca sa evite un esec.

Unde ne aflam exact in acest moment?

Acum, criza din sectorul financiar trece in economia reala. Sunt planuri de slavare de miliarde si sute de miliarde. Creditele neperformante din urma crizei nu au aparut inca. Are loc o restrangere de activitate si de lichiditate in sistemul bancar pe fondul cresterii riscurilor. In economie, au loc restructurari, blocaje inclusiv din partea institutiilor, scaderea vanzarilor, a consumului. Se accelereaza criza din economia reala, se reduc activitatile, cresc falimentele, reorganizarile, au loc achizitii si fuziuni. In situatia financiara a bancilor vor incepe sa se contabilizeze pierderile de credite neperformante. Criza d-abia incepe la noi in Romania. In S2 se va acutiza, iar in 2010 va fi mai rau decat in 2009. Sunt mai multi factori care cresc riscurile.

Care ar fi acestia?

In primul rand, deficitul bugetar al statului, exista o nevoie mare de lei in piata interna. Ceea ce face statul acum restrange posibilitatile de finantare ale sectorului privat, provocand o distorsiune in piata. Apoi, bancile nu vor mai creste asa de agresiv, activele bancare in termeni comparabili vor sadea substantial in 2009 fata de 2008. Situatia este influentata de starea de lucruri din tarile de origine, de riscul de tara si al companiilor etc. Deocamdata sunt lovite numai cateva sectoare ca metalurgia si sectorul auto, plus constructii. In S2, efectele vor fi mult mai vizibile, disponibilizarile vor creste. Scaderea veniturilor este abia la inceput acum, sunt multe efecte negative ale crizei care se vor resimti in economie cu impact serios in S2 si este un bulgare care se va rostogoli in 2010. Masurile luate de alate state europene plus SUA nu sunt valabile si pentru Romania. Au fost 5 mecanisme de redresare a situatiei concentrate pe sectorul financiar si economic. Este vorba despre garantii de stat oefrite bancilor si ING este un exemplu, cumpararea de active toxice, recapitalizarea bancilor, cresterea garantiilor pentru depozite, stimularea lichiditatii de catre banca centrala. Guvernul nostru in materie de garantii de stat si recapitalizare a facut eforturi pentru CEC si Eximbank, dar sunt prezente marginale in sistem si imapctul va fi marginal. Garantarea depozitelor se face cu eforturi tot de la banci. Intrebarea este mai au bancile resurse sa contribuie. Se va ajunge in ultima instanta la bugetul de stat. De unde bani?

Cum se manifesta criza in sectorul bancar?

Stimularea lichiditatii pe piata monetara ar fi o solutie principala, dar noi mergem pe contrasens, sunt masuri intarziate periculos de mult care nici ele nu ne ajuta. Este o intarziere de 4-6 luni. Ma refer aici la faptul ca atunci ar fi avut efecte, acum este foarte mare aceasta intarziere. Piata nu mai functioneaza. Este o mare presiune pe cursul de schimb. BNR ar trebui sa organizeze piata si sa o faca functionala, renuntand la finantari preferentiale. Joaca de-a 10,25 - 10% este de imagine, nu are niciun impact efectiv asupra reducerii dobanzilor. Facilitatea Lombard are un efect foarte limitat. Scaderea RMO... posibila, dar exista teama de presiune pe curs. Cresterea lichiditatii la fel de posibila prin SWAP-uri valutare, REPO, derivative etc. BNR nu are apetenta pentru astfel de instrumente pe care le vede ca destabilizatoare pentru ordinea fireasca. Asadar, nu cred ca vom asista la o crestere a lichiditatii in urmatoarele luni. Suntem in defensiva in loc de ofensiva cu masurile luate de banca centrala, se actioneaaza ex-post si nu ex-ante. Deciziile se iau doar ca sa se repare ce s-a deteriorat in piata, dar suntem in criza. Toate aceste tipuri de atitudini duc la o stagnare a pietei, o stare de asteptare care nu ajuta la nimic...

Vine recesiunea? Incotro ne indreptam?

Prognoza ING indica o scadere a PIB. Daca apelam la date empirice si ne uitam la ce ar putea sa ne ajute la crestere, ne uitam la agricultura, dar insamantarile de toamna sunt facute cu intarziere, subventiile stau sa apara, dar inca nu... Apoi, este industria alimentara sau serviciile de comunicatii sau alte servicii legate de bunurile de larg consum. Apoi, este in fundal situatia grea din auto, metalurgie, constructii, materiale de constructii... se refac planurile de activitate pe 3-6-9 luni, dar nimeni nu stie...

Sunt doi factori de relansare a economiei. Primul se refera la cheltuielile guvernamentale. Al doilea la exporturi. Tarile vest-europene isi reiau cresterea in S2, spun eu. Va incepe o revenire timida a pietelor care se va consolida spre sfarsitul anului - inceputul anului viitor. Cheltuielile guvernamentale nu vor creste... Daca ne uitam la buget este super optimist, debalansat, cu mai multe cheltuieli sigure. Marea problema vor fi insa veniturile cu mult supraestimate. Nimeni in afara de autoritati nu vede deficitul la 2%. Undeva la 5% ar fi mult mai realist. 70-75% din ce s-a incasat anul trecut daca ar intra in buget ar fi o estimare mult mai realista.

Care ar fi solutiile pentru un echilibru?

Nu cred ca vom scapa de majorarile de taxe si impozite. Nu cred ca exista o alta solutie. Cel mai usor se va majora TVA cu efecte imediate. Cred ca fara o majorare a TVA nu vom scapa, daca vrem sa facem o programare de investitii sa ai un echilibru in economie. Va fi un 2-4% deficit bugetar chiar si in aceste conditii. Un plan de reducere a deficitului bugetar pe 2-3 ani ne-ar fi dat o alta credibilitate. Exista deja arierate in economie, deficitul de anul trecut ne accentueaza destul de mult gravitatea situatiei. Piata locala nu are atatea resurse incat sa ne ajute la iesirea din aceasta situatie si trebuie sa apelam la resurse externe. FMI nu este cea mai buna solutie. Eurobonduri sau o emisiune in dolari ne-ar aduce niste dobanzi prea mari... Am plati in jur de 14%, la fel ca acum zece ani in urma pe pietele de capital. Norocul este ca acum economia interna este restructurata, sectorul privat este puternic, costurile principalelor materii prime sunt internalizate si nu mai produc socuri in economie. Trebuie sa fim insa foarte atenti la managementul macroeconomic, la deficit, la politici fiscale si politici monetare.

Integral in Business Standard