BERD, vanator de criza: Cumpar pachete mici in firme cu profit

Dupa ce majoritatea investitorilor de portofoliu au inceput sa bata in retragere pe fondul aversiunii la risc, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare anunta pasul impotriva curentului, fiind dispusa sa preia pachete minoritare in companiile romanesti.

"Putem intra in actionariatul unei companii cu orice suma intre un milion si o suta de milioane de euro", a declarat pentru Business Standard Peter Stredder, senior banker specializat pe equity in cadrul BERD, responsabil pentru Europa de Sud-Est, Caucaz si Asia Centrala.

In vizorul BERD intra companiile care inregistreaza profit, care cauta sa investeasca pentru eficienta productiei si care au un management de calitate. Tintele urmarite de BERD sunt, cu predilectie, in sectoare precum agricultura, industrie, energie, telecom sau media, precizeaza Claudia Pendred, directorul BERD pentru Romania. Banca prospecteaza activ piata si accepta chiar planuri de afaceri pentru finantare.

"Fondurile de private equity sunt foarte prudente si vedem putina activitate pe piata, ceea ce ne ofera un avantaj. In plus, spre deosebire de ei, noi cautam doar pachete minoritare - asa ne obliga statutul - si suntem mult mai flexibili in privinta termenului pentru care ne programam exitul", explica Stredder.

BERD este unul dintre cei mai puternici investitori in Romania si in regiune. Banca detine 2% din Petrom, cea mai mare companie din Romania, iar in piata bancara are un pachet de 15% din Banca Transilvania, fiind principalul actionar. BERD a fost actionar si in BCR, cea mai mare banca, pana la achizitia acesteia de catre Erste, reusind sa-si scoata banii investiti de sapte ori. Pe linie de creditare, BERD a imprumutat mai multe companii, de remarcat acordurile semnate cu grupul European Drinks (250 mil. euro), cu Petrom (150 mil. euro, respectiv 200 mil. euro) sau cu grupul austriac Kronospan (135 mil. euro).

BERD a anuntat vineri o infuzie de sase milioane de euro pentru producatorul de hartie Pehart Tec, in ceea ce numeste prima investitie equity intr-o companie privata locala (nonbancara - n.red.). BERD va primi in schimb un pachet minoritar neprecizat, iar banii urmeaza sa fie folositi de companie pentru producerea interna a energiei electrice necesare, proces care, la randul sau, ar urma sa reduca factura anuala pentru curent cu 1,5 mil. euro.

Participatia exacta a bancii va fi determinata si de performanta ulterioara a companiei, spune presedintele Ioan Tecar, ceea ce, practic, inseamna ca o performanta buna reprezinta un pachet mai mic cedat BERD si invers. In urma investitiei, BERD va numi un membru in Consiliul de Administratie al companiei. Pehart, care detine aproape jumatate din piata locala de hartie tissue, pentru hartie igienica, servetele si cartoane de oua, a investit deja 26 mil. euro pentru o linie de productie, 80% din bani fiind dintr-un imprumut de la BCR. In urma investitiei, cifra de afaceri a Pehart Tec ar urma sa creasca de la 1,8-2 mil. euro pe luna la 4-5 mil. euro pe luna, spune Tecar. Pehart Tec face parte din grupul MG Tec, ce activeaza in principal in industria materialelor de constructii, iar anul trecut viza afaceri de 110 mil. euro.

Potrivit lui Peter Stredder, BERD a ofertat initial compania-mama, insa managementul a preferat un aport de capital pentru noua investitie. Oficialii BERD mai spun ca au negociat in paralel cu mai multe companii, iar o parte dintre discutii s-au blocat, din cauza ca partile nu s-au inteles la pret. O companie care vrea sa se finanteze prin participatia BERD trebuie, in primul rand, sa accepte actionari minoritari in companie si sa inteleaga faptul ca aceasta metoda este foarte scumpa pentru actionari, detaliaza Stredder, precizand ca exista in continuare varianta creditului, fie direct, fie prin bancile partenere. Pana in prezent, BERD a investit 4,2 miliarde euro in aproximativ 250 de proiecte in Romania, in sectoarele corporatist, financiar, energetic si infrastructura. De asemenea, BERD a anuntat ca va investi 7 mld. euro in regiune, pentru sustinerea economiilor estice in timp de criza, si a spus ca deja trecuse de 1 mld. euro la sfarsitul primului trimestru din 2009.

Business Standard