Scoala romaneasca, o mare fabrica de angajati nefericiti
Data publicarii: 25-08-2009 | ActualitateScoala romaneasca "nu este una producatoare de someri pe banda rulanta", asa cum spunea, cu o saptamana in urma, presedintele Traian Basescu. Este doar o mare fabrica de angajati nemultumiti de locul de munca. Cel putin asa arata un studiu realizat in premiera in Romania de Centrul Educatia 2000+ (unul dintre cele mai importante centre de politici si consultanta in domeniul educatiei), cu sprijinul unor experti de la firma britanica "Mott MacDonald".
Astfel, potrivit cercetarii al carei beneficiar este - printr-un program european - Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), peste 90% dintre absolventii de studii superioare isi gasesc un job in maximum doi ani de la terminarea facultatii, insa doar 17% sunt si multumiti de locul lor de munca.
Mult prea multi juristi
Cercetarea, realizata pe un esantion reprezentativ de absolventi, angajatori, reprezentanti ai agentiilor de recrutare a fortei de munca si ai asociatiilor profesionale, a evaluat impactul pe care-l au pe piata muncii studiile universitare din patru domenii: Drept, Inginerie Mecanica, Stiintele Comunicarii si Tehnologia Informatiei. Potrivit acesteia, nu doar absolventii sunt nemultumiti. Si angajatorii au o serie de probleme legate de prestatia acestora la pri mul lor job si acuza cel mai frecvent faptul ca tinerii nu stiu sa aplice in practica ceea ce au invatat.
Reprosurile sefului accentueaza apoi nemultumirea fostului student fata de scoala pe care a urmat-o. "Sunt rarisime cazurile in care un absolvent nimereste un job si acela este jobul pe care si l-a dorit, de aceea satisfactia absolventilor fata de studiile pe care le-au facut este intr-un trend descrescator. Exista astfel si problema continutului formarii - ce stiu acesti tineri sa faca dupa finalizarea studiilor", este explicatia prof. univ. dr. Mihai Korka, team leader al proiectului.
O alta problema care ingreuneaza gasirea primului serviciu este si supraoferta de candidati care duce la suprasaturarea pietei. "La stiinte juridice, de exemplu, avem la fiecare jumatate de milion de locuitori o Facultate de Drept, astfel ca numarul anual de absolventi este de 9.000-10.000, in conditiile in care piata nu poate absorbi de cat 2.000-2.500. Pregatim de patru ori mai mult decat avem nevoie", a mai explicat profesorul.
Nici absolventii de Stiinte ale Comunicarii nu sunt in alta situatie, in conditiile in care, in ultimii cinci ani, numarul institutiilor de invatamant superior care ofera studii de jurnalism, comunicare si relatii publice s-a dublat.
Integral in Evenimentul Zilei
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Complexitatea reglementarilor fiscale, principala provocare pentru multinationale al treilea an la rand
- Romanii au cheltuit peste 42 de miliarde de euro in marile lanturi de retail in 2025
- Romania, in top 10 european pentru nomazi digitali, dar fara o strategie pentru talentul mobil
- Industria serviciilor de afaceri a generat o valoare adaugata bruta de 35,5 miliarde de euro in Romania
- Ce trebuie sa verifici cand primesti o notificare de alerta de la ANAF privind datorii fiscale
- SUA au cumparat yeni japonezi pentru prima data in peste un deceniu, ca semn de prietenie
- Accor deschide primul sau hotel din Oradea sub brandul Mercure
- Banca de Investitii si Dezvoltare a trecut de evaluarea pe piloni a Comisiei Europene
- Peste trei sferturi dintre tinerii romani spun ca nu isi permit o locuinta proprie
- Inflatia a scazut la 10,4% in iunie, dar analistii avertizeaza asupra presiunilor persistente pentru IMM-uri
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica