Implozia creditului, acum si in RomaniaData publicarii: 02-09-2009 | Finante-Banci (RSS)

Intr-o perioada in care in media de business ni se vorbeste despre perspectiva unei iesiri din recesiune a economiei mondiale, lumea pare a fi uitat de cauzele financiare ale crizei. Este vorba - desigur - de expansiunea nesustenabila a creditului, care a creat distorsiuni majore pe toate pietele, de la sectorul imobiliar si piata auto, pana la comercializarea bunurilor de consum si ofertele educationale ale institutiilor de invatamant superior. Este o ironie faptul ca acum Guvernele lumii incearca sa rezolve o criza a creditului irational cu si mai mult credit, fapt pentru care numerosi analisti internationali se indoiesc de posibilitatea ca diversele planuri de stimulare derulate de autoritati sa aiba efecte benefice.

Dincolo de orice declaratii optimiste ale oficialitatilor din statele industrializate sau ale institutiilor internationale, asistam la o ajustare vizibila a pietei creditului in conditiile in care factorul determinant al acesteia, increderea, s-a deteriorat dramatic. Si ireparabil. Pentru ca jucatorii din pietele financiare realizeaza dimensiunile reale ale putregaiului din sistem, ascuns, dar nu drenat, de maket makeri, bancile centrale si Guvernele lumii. O intuitie de bun simt determina, deopotriva, populatia si firmele din economia reala sa se tina departe de contractarea unor noi imprumuturi la dobanzi efemer atractive. Ne confruntam, intr-adevar, cu o implozie a creditului fara precedent, direct proportionala cu extinderea creditarii in toate sferele de activitate din anii precedenti.

Investitorii privati nu mai capitalizeaza bancile, acestea nu se mai imprumuta intre ele, companiile au acces limitat la fluxul de bani ai institutiilor financiare. O realitate in care doar pietele de bonduri par a reprezenta alternativa de plasament si numai statele un partener viabil de afaceri. Pentru ca sa se miste ceva la nivel financiar trebuie capitalizari ale statului, garantii de stat (programe de genul "Prima Casa") si, nu in ultimul rand, impingerea clientilor catre companii care au ramas fara cerere naturala (rabla, "cash for clunkers", "cash for dishwashers"). Sunt stimulente (putem citi droguri) pentru o economie construita in vederea satisfacerii unei cereri ireale in conditiile in care am (supra)consumat pentru urmatorii doua sute de ani (epuizarea resurselor, dar si volumul total al datoriilor ne spun deopotriva acelasi lucru). Putem spune, prin urmare, ca ne confruntam cu cea mai importanta criza a capitalismului modern (si desigur postmodern) antrenata de implozia creditului.

In Romania, din pacate, cresterea exponentiala a creditarii in ultimii ani a conturat aceleasi vulnerabilitati care stau la originea crizei mondiale. Multinationalele bancare de la noi au importat criza pe meleagurile mioritice, beneficiind - nu se putea altfel - de complicitatea unei populatii fascinate de perspectiva unei vieti in leasing. In doar un an de zile, am vazut o comprimare brutala a consumului, in paralel cu reducerea dramatica a importurilor, o cadere totala a pietei auto si risipirea iluziei imobiliare cu care ne-am amagit in perioada de boom. Toate aceste fenomene vin in paralel cu o realitate inca escamotata in opinia publica: implozia creditului.

In sfarsit si in Romania, implozia creditului se manifesta sub toate aspectele: bancile nu mai crediteaza economia reala, refuza sa suplimenteze cu fonduri etapele finale de constructie ale unor proiecte imobiliare ramase in pana, restrang serios clientela eligibila din randul populatiei, nu mai accepta drept colateral active indoielnice, fac presiuni pentru returnarea unor linii de credit in avans. Daca adaugam la acest comportament al institutiilor bancare pierderile la nivelul capitalizarilor bursiere sau majorarea accelerata a volumului creditelor neperformante, ne dam seama ca implozia creditului este un proces care a inceput in Romania. Acesta va continua in anii urmatori cu inchiderea de sucursale si agentii, cu disponibilizari de personal, cu executari silite ale datornicilor, cu falimente rasunatoare.

Ne confruntam deci cu implozia creditului si acum descoperim cu tristete ca economia de bubble dezvoltata in ultimii ani era mult prea dependenta de acest stimulent nesanatos. Vedem ca piata auto era suprainflamata, ca preturile din imobiliare erau cu totul exagerate, ca asteptarile retailerilor erau nefondate, ca marjele de profit uluitoare ale companiilor erau sustinute in principal de creditul cu buletinul, ca multe investitii nu aveau la baza o fundamentare solida. Implozia creditului subrezeste acum o economie gresit structurata, alimentata haotic dintr-un supraconsum bazat pe import si o specula imobiliara neproductiva.

Integral in Curierul National