Pericolele muncii peste program

Epuizarea fizica, surmenajul, izolarea, problemele de familie, ineficienta si chiar concedierea sunt cateva dintre riscurile la care va expuneti.

Nu intotdeauna motivele pentru care angajatii raman des peste program au ca sursa presiunea pe care angajatorul o face asupra lor. Frecvente sunt cazurile in care angajatul sustine ca munceste peste program pentru ca are impresia ca va fi mai bine apreciat si evaluat profesional. De regula, un astfel de salariat este dispus sa-si sacrifice viata personala pentru cariera si pentru ca are motive personale (evita infruntarea cu problemele familiale sau compenseaza lipsa vietii sociale in afara serviciului).

Acesta este si cazul lui Vlad Horceag, inginer constructor, din Bacau. Tanarul de 28 de ani ramane la serviciu, peste program, cate doua-trei ore, in fiecare zi. Treptat, Vlad a inceput sa aiba atat probleme de familie majore, cat si de sanatate. Acum este in pragul divortului si se simte epuizat.

Trebuie spus insa ca sunt si situatii in care salariatii raman peste program pentru ca nu au incotro. Au atat de mult de lucru, incat nu au cum sa faca fata 
cerintelor doar in opt ore. "Aceasta ramanere peste program este cauzata, in mare parte, de multitudinea de probleme pe care angajatul le are de rezolvat in cele opt ore de munca si carora, de cele mai multe ori, nu le poate fizic face fata. De aceea, «alege» sa ramana peste program", explica Irina Manolescu, director executiv al Career Solutions International.

Si angajatorul are de suferit

Specialistii in resurse umane atrag atentia asupra pericolelor muncii peste program: surmenajul, oboseala cronica, lipsa de eficienta profesionala, privarea de viata sociala in afara serviciului, probleme  de familie si de sanatate.

Practic, atunci cand stresul este intens si continuu, organismul incepe sa "rugineasca", iar mintea nu mai functioneaza cum trebuie. Expertii  spun ca in ultima vreme se vorbeste tot mai des despre sindromul  epuizarii psihice si fizice cauzate de implicarea exagerata si de solicitarea emotionala de lunga durata. "Consecintele excesului de munca sunt lipsa de prospetime mentala si de idei, aparitia unor forme accentuate de stres si frustrarile. Se poate ajunge chiar la fenomenul numit cinism organizational: oameni care, sacrificandu-si viata personala, dezvolta resentimente si ajung sa raspandeasca un climat emotional toxic", spune Catalina Caciulan, director de resurse umane la compania Piritex din Ploiesti, membru in HR Club.

Si Ena Badeanu, HR director la RBS Romania, membru in HR Club, este de parere ca in situatiile in  care pentru perioade lungi si in mod repetat nu este pastrat un echilibru intre viata personala si cea profesionala, oamenii  devin expusi la diverse probleme de sanatate, de la surmenaj psihic si fizic la alte afectiuni provocate de stres si suprasolicitare. "Un angajat suprasolicitat pe termen lung devine neproductiv, randamentul scade, asa ca nu ar fi nici in interesul angajatorilor sa incurajeze si sa permanentizeze astfel de practici", subliniaza specialista Ena Badeanu.

De problemele angajatului este afectat si angajatorul, in egala masura, pentru ca salariatul va fi ineficient pe termen lung. "Un manager ar trebui sa fie extrem de ingrijorat in momentul in care oamenii sai stau in mod constant peste program. Este un semn al ineficientei, al slabei comunicari si al unei culturi organizationale contraproductive", mai spune Catalina Caciulan.

Integral in Romania Libera