Salariile, principalul motiv al grevelor din ultimii 10 ani

De-a lungul ultimilor 10 ani, nu de putine ori, cadrele didactice, personalul sanitar si functionarii publici au apelat la greva generala sau de avertisment pentru a-si arata nemultumirile legate, aproape invariabil, de salarii.

In ianuarie 2000, sindicalistii din invatamant au declansat o greva generala care a durat peste 30 de zile, ca urmare a nesolutionarii revendicarilor acestora. Sindicalistii solicitau atunci acordarea a 4% din PIB pentru domeniul educatiei, alocarea sumelor restante, de doi ani, in urma aplicarii Legii salarizarii bugetarilor, ridicarea salariului de baza la 1.500.000 lei vechi si asigurarea unor conditii optime pentru desfasurarea procesului de invatamant. Greva, declansata la 17 ianuarie 2000, a incetat la 23 februarie 2000, dupa aparitia, in Monitorul Oficial, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului ce reglementa salarizarea personalului din invatamant. Dascalii au obtinut atunci cea mai mare marire de salariu din 1990 incoace, de 80%.

Peste doi ani, in 24 ianuarie 2002, mii de functionari publici din mai multe judete ale tarii, afiliati la Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratia Publica Locala, au declansat o greva generala pe termen nelimitat. Functionarii solicitau acordarea tichetelor de masa, indexarea salariilor in functie de rata inflatiei si consultarea sindicatelor din administratia publica inainte de adoptarea oricarei decizii in acest domeniu. Greva a fost suspendata dupa o zi, ulterior fiind demarate negocieri intre sindicalisti si reprezentantii Executivului.

Pe 11 martie 2002, personalul didactic, nedidactic si auxiliar din invatamantul de toate gradele s-a aflat, timp de o zi, in greva generala, cu incetarea totala a activitatilor, ca urmare a nemultumirilor legate tot de drepturile salariale. Protestatarii au solicitat stabilirea unui salariu de referinta unic in invatamant, printr-o ordonanta de urgenta si recorelarea acestuia cu inflatia cumulata in ultimii doi ani, acordarea tichetelor de masa si blocarea ordonantei de urgenta care prevede reducerea indemnizatiei de mediu rural pentru personalul didactic calificat din invatamantul preuniversitar. Revendicarile se refererau la marirea salariala cu 65%, acordarea tichetelor de masa si a unui fond anual de carte. In urma acordului dintre sindicalisti si guvernanti, s-a obtinut o marire salariala medie de aproximativ 20%.

Peste 15.000 de sindicalisti din administratia publica locala, angajati in 110 primarii si consilii judetene au declansat, in 29 octombrie 2004, o greva generala, nemultumiti de nivelul salariilor. Zece zile mai tarziu, protestul functionarilor a fost suspendat, dupa ce sindicalistii au fost invitati la negocieri cu reprezentanti ai guvernului.

Dupa un an, in 2005, profesorii au stat aproape toata luna noiembrie in greva generala. Protestul declansat pe 7 noiembrie a fost precedat de o greva de avertisment de doua ore, care a inceput pe 25 octombrie si a continuat zilnic, in paralel cu intrarea proiectului bugetului de stat in dezbaterea parlamentara. Federatiile sindicale din educatie au decis, in 28 noiembrie 2005, sa puna capat grevei generale. Sindicalistii cereau atunci alocarea a 6% din PIB educatiei, dublarea salariilor din invatamant pana in 2007, elaborarea unei legi a salarizarii pentru angajatii din sistemul bugetar, fonduri pentru dotari si infrastructura. Pe hartie s-a obtinut 4,8% din PIB si restul pana la 6% sa fie acordat numai pe baza de proiecte  si 11,83% marire salariala, in doua etape.

Pe 13 noiembrie 2006, peste 40.000 de functionari publici din Alianta Federativa a Sindicatelor Functionarilor Publici "Sed Lex" s-au aflat in greva de avertisment pentru doua ore. Activitatea de control financiar, de mediu, in domeniul protectiei consumatorilor sau in primarii si vami a fost paralizata timp de doua ore. Nemultumirile protestatarilor erau legate de neadoptarea Guvernului de la acea vreme a legii salarizarii. Totodata, functionarii publici cereau cresterea salariului mediu pana la 1.225 RON, spor de fidelitate cuprins intre 3 si 20 % din salariu, spor de confidentialitate in cuantum de 15% din salariu, trecerea la un sistem de avansare tip cariera si adoptarea sistemului de salarizare fixa pentru personalul contractual.

Cateva zile mai tarziu, pe 21 noiembrie 2006, 70.000 de sindicalisti din intreaga tara, membri ai Federatiei Sanitas, au fost in greva de avertisment, timp de doua ore. Sindicalistii cereau majorarea salariilor cu 70 %, acordarea tichetelor de masa pentru toti salariatii din reteaua sanitara si de asistenta sociala. Ei mai solicitau elaborarea unor normative de personal care sa creasca calitatea actului medical si pe cea a ingrijirii pacientilor, precum si acordarea tuturor drepturilor prevazute de legea functionarilor publici.

In 19 februarie 2008, 65 de mii de functionarii publici au fost in greva japoneza. Timp de doua ore, angajatii din primarii, consilii locale, vami, directii de taxe si impozite au lucrat, dar purtand banderole albe. Sindicalistii cereau majorarea salariilor cu 20%, elaborarea legii salarizarii, dar si posibilitatea ca functionarii sa avanseze mai repede in functii. La sfarsitul aceleiasi luni, aproximativ 40.000 de angajatii din primarii, consilii locale si directii de taxe si impozite au fost in greva de avertisment timp de doua ore. Functionarii cereau cresterea salariilor cu 30%.

Pe 4 noiembrie 2008, peste 37.000 de profesori, membri ai Federatiei "Spiru Haret", au fost  in greva de avertisment. Dascalii au protestat pentru ca Guvernul a refuzat sa majoreze salariile cu 50%.

In aprilie 2009, sindicalistii din educatie amenintau cu greva generala, nemultumiti fiind de propunerea Guvernului de a reduce fie veniturile angajatilor cu 8%, fie 20 de mii de posturi din invatamant. O luna mai tarziu, sindicatele au decis sa intre in greva in zilele in care erau programate tezele unice. Reprezentantii profesorilor erau nemultumiti ca nu primesc salarii majorate, iar educatia nu a primit 6% din PIB. Ulterior, in urma intalnirii dintre sindicalistii din educatie si ministrul Ecaterina Andronescu, greva a fost suspendata.

Tot anul acesta, mai multe instante din tara au votat pentru intreruperea activitatii, incepand cu 1 septembrie, si boicotarea alegerilor prezidentiale, in semn de protest fata de subfinantarea Justitiei si salarizarea magistratilor in raport cu celelalte puteri ale statului.

Pe 10 septembrie 2009, federatiile sindicale care ii reprezinta pe politisti, personalul sanitar, cadrele didactice si functionarii publici au anuntat ca vor face greva generala pe 5 octombrie, din cauza nemultumirilor legate de proiectul Legii unice a salarizarii. Altfel spus, toate aceste categorii de bugetari se plang, o data in plus, de lefuri, solicitand, in cor, mai multi bani.

NewsIn