FMI ar putea permite livrarea urmatoarelor transe din imprumutul Romaniei direct la bugetul de stat

FMI ar putea permite livrarea urmatoarelor transe din imprumutul acordat Romaniei catre bugetul de stat, in conditiile in care aceasta masura ar lasa la dispozitia mediului privat mai multe resurse si ar optimiza costul Finantelor cu dobanzile, au declarat surse implicate in negocieri.

Acestea au completat ca nu exclud livrarea in intregime a transelor urmatoare catre bugetul de stat, dar ca este posibil sa se mearga si pe formula agreata anterior, de utilizarea a unei jumatati din transe pentru rezervele valutare si a celeilalte pentru finantarea deficitului public.

"In mod traditional, imprumuturile de la Fondul Monetar International au ca scop sustinerea rezervelor valutare ale bancii centrale. Cu toate acestea, anticipand in continuare o nevoie mare de finantare a deficitului bugetar, banii de la Fond ar putea sa nu mai mearga direct in rezervele valutare ale BNR decat in masura in care banca centrala solicita acest lucru", au precizat sursele.

FMI a permis deja ca, in mod exceptional, jumatate din transele a II-a si a III-a sa mearga la bugetul de stat, restul spre rezervele valutare.

Sursele au explicat ca, in mod indirect, transele ar ajunge tot la rezerva valutara, prin operatiunile pe care Ministerul Finantelor le-ar face in piata in functie de nevoile pe care le va avea, insa MFP ar avea astfel posibilitatea sa finanteze deficitul bugetar la costuri mai reduse.

"Decizia de utilizare a banilor depinde de evolutiile din lunile urmatoare, insa ar fi un lucru bun ca urmatoarele transele de la FMI sa fie livrate direct bugetului, deoarece ar lasa la dispozitia sectorului privat mai multi bani pentru creditare. In plus, costurile pentru finantarea deficitului ar fi mai reduse. Cred ca misiunea FMI va face aceasta propunere boardului, iar acesta trebuie sa decida", au mai explicat sursele citate.

Banii de la Fond intrati in rezerva valutara au permis BNR sa scada nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta pana la 25%, eliberand astfel sume la dispozitia bancilor comerciale. Acestea au fost folosite in principal pentru imprumuturi catre stat, insa la dobanzi peste cea platita pentru finantarea de la FMI.

In lunile august si noiembrie din acest an, MFP a emis pe piata interna titluri in valuta de peste 2,6 miliarde euro, pentru refinantarea datoriei publice si finantarea deficitului bugetar, cu randamente de 5,25% in cazul maturitatilor mai mari, de 3 sau 4 ani, si de 4,25% in cazul scadentei de un an.

In plus, ministerul a obtinut in iulie de la un grup de banci un imprumut de tip "club loan" de circa un miliard euro, la dobanda de 5,25% pe an.

Pe de alta parte, dobanda pe care statul o plateste pentru imprumutul de la FMI este de 3,5%.

Emisiunile de titluri de stat in valuta din noiembrie au fost organizate in contextul amanarii de catre Fondul Monetar International (FMI) a transei a treia din imprumutul extern al Romaniei, ce trebuia initial sa fie acordata in luna decembrie. De asemenea, Comisia Europeana a amanat acordarea celei de-a doua transe, de 1 miliard euro, din imprumutul acordat Romaniei, in valoare totala de circa 5 miliarde euro, pe o perioada de doi ani.

FMI a dat Romaniei primele doua transe din pachetul de asistenta financiara negociat, in valoare totala de 6,57 miliarde euro.

In martie, Romania a incheiat un acord pentru o finantare externa totala de 19,95 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI) si International Finance Corporation (IFC).

NewsIn