Transferul atributiilor de inregistrare a societatilor comerciale poate afecta mediul de afaceriData publicarii: 20-01-2010 | Actualitate (RSS)

Curtea Constitutionala arata, in motivarea deciziei din 10 decembrie, cand a decis ca legea de modificare a legilor privind camerele de comert si registrul comertului contravine legii fundamentale, ca schimbarea procedurii duce la mai putina transparenta si poate afecta mediul de afaceri.

Judecatorii arata ca "actul normativ criticat incearca sa reglementeze atat revenirea registrului comertului in subordinea camerelor de comert, cat si modificarea substantiala a procedurii, in sensul efectuarii inregistrarii de un agent privat, director ONRC numit de presedintele camerei de comert, in locul unui agent public independent, judecatorul delegat".

Potrivit motivarii de pe site-ul institutiei, transferul atributiilor de inregistrare a societatilor comerciale din competenta unui judecator delegat in competenta unei organizatii neguvernamentale, fie ea si de utilitate publica, nu este o masura de natura sa contribuie la intarirea controlului asupra obiectului de activitate al societatilor comerciale. "Dimpotriva, acest fapt poate afecta mediul de afaceri, in sensul in care garantiile de independenta, de respectare a legii si interesului public necesare desfasurarii activitatii sunt indepartate", sustin magistratii CCR.

Curtea Constitutionala mai arata, in motivare, ca transformarea Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), din institutie publica cu personalitate juridica, intr-o structura pe langa o asociatie neguvernamentala, Camera de Comert si Industrie a Romaniei(CCIR), incalca prevederile din legea fundamentala privind concesionarea unui serviciu public, atribuindu-se direct, bunuri si servicii publice in administrare privata.

CCR arata ca aceasta modificare fundamentala nu poate opera decat in conditiile respectarii principiilor constitutionale si normelor europene incidente, precum si a jurisprudentei Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, care a condamnat, pentru lipsa de transparenta, o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrari publice de catre unele state membre. "Astfel, prestarea activitatii de o persoana juridica si incasarea tarifelor de catre o alta inlatura transparenta in gestionarea fondurilor provenite din activitatea registrului comertului. Taxele si tarifele incasate pentru prestarea serviciului public al registrului comertului trebuie folosite in scopul imbunatatirii acestui serviciu, conform vointei legiuitorului", se subliniaza in motivare.

Judecatorii Curtii sustin ca reorganizarea registrului comertului a fost justificata de necesitatea eliminarii deficientelor constatate in activitatea oficiilor registrului comertului si a neincrederii comerciantilor in eficienta modului de organizare, de natura sa afecteze relatiile comerciale specifice economiei de piata. Astfel, avand in vedere ca registrul comertului indeplineste un serviciu public de importanta deosebita in functionarea pietei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre au stabilit organizarea registrului comertului sub control public, in diferite forme.

Sesizarea a fost formulata de un grup de 56 de deputati PD-L, care sustineau ca proiectul legii a primit avize negative din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, raport de respingere din partea Comisiei juridice din Senat si raport favorabil din partea Comisiei juridice din Camera Deputatilor, in baza caruia aceasta a aprobat legea.

Intr-o opinie separata, judecatorii Aspazia Cojocaru, Tudorel Toader si Valentin Zoltan Puskas apreciaza ca trebuia respinsa sesizarea privind legea de modificare a registrul comertului, mai ales ca autorii exceptiei nu au cerut constatarea neconstitutionalitatii intregii legi, asa cum s-a dispus prin decizia Curtii, si nici nu exista, in principiu, legatura intre articolele pretins neconstitutionale si celelalte reglementari legale. Judecatorii apreciaza ca nu se pune problema unei concesionari a unor servicii publice. "Or, in cauza, functionarea ONRC si a oficiilor judetene pe langa Camera de Comert, nu presupune incheierea unui contract de concesiune, in intelesul OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, ci este vorba despre o optiune a legiuitorului privind modul in care se desfasoara o activitate de interes public", se arata in motivarea Curtii.

Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala, pe 10 decembrie 2009, Legea pentru modificarea si completarea Legii camerelor de comert din Romania nr.335/2007 si a Legii nr.26/1990 privind registrul comertului, in urma sesizarii formulate de 56 de deputati, potrivit unui comunicat al CCR.

In urma deliberarii, Curtea Constitutionala a constatat, cu majoritate de voturi, ca legea este neconstitutionala, se arata in comunicatul Curtii, postat pe site-ul institutiei.

Motivarea solutiei va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

Presedintele Traian Basescu a anuntat, in noiembrie 2009, ca va retrimite la Parlament legea prin care Oficiul National al Registrului Comertului trece din subordinea Ministerului de Justitie in cea a Camerelor de Comert, anunt facut ca urmare a nemultumirilor reprezentantilor IMM-urilor fata de acest act normativ.

Ministerul Justitiei anuntase, in prealabil, ca va solicita presedintelui Romaniei sa retrimita Parlamentului propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii camerelor de comert din Romania 335/2007 si a Legii 26/1990 privind Registrul Comertului care prevede trecerea Oficiului National al Registrului Comertului de la MJ la camerele de comert.

NewsIn