Kelemen Hunor: Nu poti impune creatorilor sa plateasca CAS pe toate drepturile de autor

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, spune intr-un interviu pentru NewsIn ca, in opinia sa, nu li se poate impune creatorilor sa plateasca CAS pe toate drepturile de autor si ca, pe de alta parte, lucreaza la un proiect de act normativ prin care Cultura sa beneficieze, din 2011, de 1% din PIB.

Reporter: Domnule ministru, majoritatea subiectelor de actualitate par subordonate conceptului de criza. Cum vedeti, pe scurt, viitorul culturii din Romania pana la iesirea din recesiune?

Kelemen Hunor: Criza privind finantarea actului cultural nu a inceput de ieri si nici nu a debutat odata cu criza economica si financiara mondiala. Are radacini mai vechi care nu vor disparea de la o zi la alta, iar schimbarea trebuie sa inceapa cu atitudinea societatii si a statului fata de cultura. Nu am pretentia ca in acest an sa se remedieze 20 de ani de greseli de abordare mai mult sau mai putin dramatice. Dar, daca de anul viitor, s-ar aloca pentru cultura 1% din PIB - o propunere pe care o voi inainta si sub forma de act normativ - ar fi un pas important. Cultura a avut pana acum un buget infim raportat la populatia tarii noastre, un buget din care s-au putut face foarte putine lucruri vizibile, demne de remarcat. Croatia, de exemplu, in 2009 a avut cam acelasi buget cat Romania, dar populatia este pe sfert cat a Romaniei. Un alt exemplu: in Polonia in 2007 guvernul cheltuia pentru cultura 35,65 euro pe cap de locuitor. Un calcul simplu ne arata ca in Romania anului 2010 bugetul culturii este de 8 euro si ceva pe cap de locuitor.

Reporter: La audierea in comisiile de specialitate reunite ale parlamentului, ati afirmat ca una dintre prioritatile mandatului dumneavoastra este reorganizarea directiilor culturale judetene in directii de patrimoniu. Ce ar insemna, concret, acest lucru si de unde ar veni beneficiul?

Kelemen Hunor: Pana acum directiile judetene de cultura au functionat mai mult ca niste birouri de organizare a evenimentelor si serbarilor "afiliate" consiliilor judetene. Acele evenimente sunt foarte importante pe plan local, dar menirea directiilor trebuie sa fie alta, cu sarcini concrete in domeniul protejarii patrimoniului. Intocmirea listei imobilelor de patrimoniu si a avizelor necesare pentru renovare, restaurare sau alte interventii asupra cladirilor-monument istoric va fi o atributie comuna a directiilor si al MCPN. Dar patrimoniul trebuie gandit si in sensul valorilor spirituale, a cercetarii si protejarii obiceiurilor si traditiilor. Directiile judetene vor avea atributii si in acest sens.

Reporter: In acelasi context, ati mentionat si descentralizarea sistemului, o intentie care, cel putin din perspectiva piedicilor de ordin birocratic, poate fi un pas inainte. Cum vedeti un sistem care sa nu mai fi coordonat, controlat si subordonat?

Kelemen Hunor: Cultura este una dintre putinele arii administrative in care procesul descentralizarii este destul de avansat. In mare masura, competentele au fost transmise catre autoritatile locale. Mai sunt insa de rezolvat o serie de chestiuni de procedura care nu sunt simple, de exemplu, bugetele, dar pentru care nu mai exista cale de intoarcere. Oricum, trebuie sa se inteleaga ca, odata cu competentele, autoritatile locale preiau si responsabilitatea gestionarii acestora. As vrea sa adaug un lucru. Cultura, in sens de creatie, nu poate fi centralizat. Dar exista cel putin un domeniu, cel al intretinerii patrimoniului, in care ministerul fixeaza niste standarde iar autoritatile locale trebuie sa se situeze cel putin la aceste standarde.

Reporter: Drepturile culturale ale tuturor cetatenilor reprezinta un alt aspect mentionat de dumneavoastra inainte de instalarea in functie. Care considerati ca ar fi cele mai importante prejudicii pe care le-ati constatat din acest punct de vedere si cum va ganditi sa le inlaturati?

Kelemen Hunor: Multa lume confunda cultura cu patrimoniul cultural. Adica multi se gandesc ca in cultura intra numai acele creatii care au fost deja recunoscute in timp de toata lumea. Ministerul insa, in afara patrimoniului trebuie sa gestioneze si creatia contemporana. Trebuie sa fim constienti ca orice natiune si orice comunitate sunt vii in masura in care genereaza continuu produse culturale. Daca ne gandim la drepturile culturale ale comunitatilor ne gandim in aceeasi masura si la pastrarea patrimoniului acestora, dar si la asigurarea conditiilor de afirmare a creatiei culturale noi.

Reporter: Care este punctul dumneavoastra de vedere in problema posibilei plati a CAS si pentru contractele pe drepturi de autor, care a starnit reactii de nemultumire virulente in randul lumii artistice?

Kelemen Hunor: Eu cred ca am trait cu totii un moment de nervozitate excesiva. Cred, insa, ca se va ajunge la o solutie rationala, pentru ca nu poti impune creatorilor sa plateasca pe toate drepturile de autor. Principiul contributivitatii este corect, dar tot corect este ca sa lasam la latitudinea creatorilor alegerea sursei de venit din care sa plateasca.

Reporter: Problema drepturilor de autor asupra lucrarilor unui artist care a incetat din viata a generat, in ultima perioada, numeroase scandaluri, printre care cele legate de operele lui George Calinescu si Mihail Sebastian. Cum vedeti problema protejarii drepturilor de autor in astfel de cazuri? Este nevoie de modificari legislative, cel putin la nivelul duratei de protejare dupa moartea autorului?

Kelemen Hunor: Eu sunt din principiu pentru stabilitatea legislatiei. E bine sa masori de zece ori si sa tai o singura data. O lege trebuie gandita astfel incat sa asigure reglementarea unui domeniu pe o perioada cat mai lunga de timp. In privinta legislatiei privind drepturile de autor sunt partizanul unei armonizari europene pentru ca peste foarte scurt timp drepturile de proprietate vor trebui urmarite cam in toata Uniunea Europeana.

Reporter: Lumea filmului, afectata, la randul sau de criza, cunoaste insa, nu de putina vreme, framantari legate de controversatul concurs de proiecte organizat de Centrul National al Cinematografiei. Criticile fata de acest concurs au vizat, in principal, regulamentul. Ce ar fi de facut, de modificat, de simplificat astfel incat, intr-o formulare
"consacrata", sa castige cel mai bun?

Kelemen Hunor: In orice situatie in care exista un concurs vor fi si critici si nemultumiri. Vreau sa va spun ca eu, ca ministru, nu pot si nu vreau sa ma amestec in chestiuni care tin in mod strict de breasla cineastilor. Ceea ce pot si o voi si face este sa nu permit ca jurizarea sa devina un monopol al unui grup restrans. In rest, vedeti si dumneavoastra, ca si la premiile Oscar sunt critici!

Reporter: Apropo, care este ultimul film bun pe care l-ati vazut? Si ca sa incercam, cu voia dumneavoastra, un joc al imaginatiei, ce titlu ati da unui scenariu de film despre Romania anului 2010 si carui regizor i-ati incredinta textul, pentru a-l aduce pe marele ecran?

Kelemen Hunor: Poate ca va uimesc, este un film de animatie: Printesa si broscoiul. Iar in privinta jocului propus de dumneavoastra marturisesc ca nu ma pot detasa de responsabilitatea pe care o am. Cu siguranta, se vor face, in 2010 in Romania si filme bune, asa cum au fost si cele din ultimii ani.

Reporter: Ati scris doua volume de versuri si un roman. Mai lucrati in prezent la ceva?

Kelemen Hunor: De la 8 dimineata pana la 10-11 seara sunt ministru al Culturii si ma ocup de chestiuni administrative. Imi este imposibil sa ma gandesc ca cineva se poate transforma in poet sau romancier de la 11 seara, sa zicem, pana in zori. Cu siguranta, ma voi intoarce odata la aceasta prima iubire, dar nu pot sa spun exact cand se va intampla.

Reporter: Banii ICR pe 2010 sunt mai putini decat in proiectul de buget initial, diferenta in minus trecand la ministerul pe care il conduceti. Vi se pare justa "taierea" sumei cu pricina, respectiv 16 milioane de lei, din bugetul ICR?

Kelemen Hunor: Niciun ban de la ICR nu a trecut la Ministerul Culturii si Patrimoniului National. Eu  am subliniat acest lucru in declaratiile mele anterioare: bugetul ministerului din 2010 este exact cat anul trecut, adica 689 milioane de lei noi.

Reporter: Cum vedeti viitorul cabinetului din care face parte? Va supravietui el crizei?

Kelemen Hunor: Daca n-am fi crezut in acest proiect politic, n-am fi intrat la guvernare. Avem obiective concrete pe care ni le-am asumat in programul de guvernare. Asta inseamna ca noi credem ca Romania are nevoie de o perioada de stabilitate politica si de masuri consecvente. Proiectele noastre au in vedere o guvernare a actualei coalitii pentru 7 ani ceea ce ar asigura Romaniei o stabilitate si o coerenta pe termen lung.