Sorin Blejnar: evaziune fiscala record in domeniul TVA intracomunitar

Sorin Blejnar, presedintele ANAF, atrage atentia ca nivelul economiei subterane este ingrijorator de mare. Domeniile afectate cel mai mult de evaziune sunt industria alimentara, a tutunului si tigaretelor si cea a bauturilor alcoolice. Prejudiciul oficial adus Bugetului de stat de operatiunile financiare ilegale este de 1,368 miliarde de euro, in crestere cu 45,6% fata de 2008.

Sorin Blejnar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), a declarat, in exclusivitate pentru "Financiarul", ca valoarea prejudiciilor stabilite de inspectorii fiscali anul trecut a crescut cu aproape 50%. In plus, se pare ca "evazionistii de profesie" s-au orientat catre TVA-ul rezultat din tranzactiile intracomunitare, deoarece este mult mai greu de controlat, beneficiind de taxare inversa. Nu in ultimul rand, ANAF dispune de extrem de putini inspectori fiscali, ceea ce ne demonstreaza ca solutia la problemele tarii nu sunt concediile fortate sau disponibilizarea a sute de mii de bugetari, ci limitarea economiei subterane. Asta presupune insa un efort de gandire din partea "alesilor" ajunsi la putere.

"Financiarul": Cat pierde Bugetul de stat din cauza evaziunii fiscale?

Sorin Blejnar: Nu pot sa va dau o suma cat a pierdut Bugetul de stat din cauza evaziunii fiscale, insa pot sa va dau o cuantificare a valorii prejudiciilor pe care organele ANAF le-au constatat si le-au transmis catre organele de urmarire penala. Avem un numar de 7.916 cazuri - Garda Financiara 5.070, activitatea de inspectie 2.699, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) 147 - din care valoarea prejudiciilor este de 1,368 miliarde de euro, in crestere cu 45,6% fata de 2008. Faptul ca noi avem doar aproximativ 5.000 de inspectori, si aici ii includ si pe comisarii Garzii Financiare care sunt indreptatiti, au competente in ceea ce priveste efectuarea de inspectii fiscale si de controale fiscale, nu este un lucru imbucurator. Probabil ca intr-o perioada imediat urmatoare, ca urmare a regandirii sistemului sau a organizarii noastre teritoriale, in sensul ca vom mai comasa si vom mai desfiinta unele administratii fiscale, personalul din acele administratii fiscale va fi orientat spre activitatea de control, spre activitatea de inspectie fiscala, spre domeniile generatoare de frauda si evaziune fiscala.

Care au fost efectele crizei economice asupra evaziunii fiscale?

In anul 2009, comparativ cu 2008, am avut o crestere a valorii prejudiciilor constatate de noi si inaintate organelor de urmarire penala de 45,6%. In urma acestor prejudicii, am avut o crestere in ceea ce priveste obligatiile suplimentare stabilite de catre colegii de la inspectii fiscale de 32,6%. Eu nu vreau sa spun ca aceste procente in crestere sunt ca urmare a faptului ca a venit criza si ca mediul de afaceri s-a orientat spre economia gri sau economia subterana. Eu as pune aceste procente pe baza faptului ca ne-am schimbat mentalitatea si am abordat domenii de control diversificate fata de anii trecuti, prin faptul ca ne-am modernizat metodele de control sau ca ne-am largit competentele.

Cat de mare este in prezent economia subterana?

Nu am niste estimari in acest sens si nu vreau sa ma hazardez in privinta unui anumit procent din PIB care ar insemna economie neagra. Va spun doar ca este, in opinia mea, ingrijorator de mare pentru functionarea normala a multor domenii din aceasta tara si ma refer la sanatate, la pensii, la constructia de autostrazi. Este ingrijorator pentru ca aceasta economie subterana sau faptul ca reusim doar intr-o oarecare masura sa o stopam creeaza premisele neincasarii veniturilor bugetare.

Care sunt domeniile in care se face cea mai mare evaziune fiscala?

In opinia mea, cred ca in acest moment cea mai mare evaziune fiscala este in segmentul TVA-ului, al TVA-ului intracomunitar in general. Odata cu aderarea Romaniei la UE, tranzactiile derulate cu tarile din UE se fac in regim de taxare inversa la plata TVA, adica marfa vine sau pleaca fara TVA, urmand sa fie platita in tara unde se consuma produsul. Or, multi operatori economici, in special pe segmentul bunurilor de larg consum sau al produselor agricole, legume, fructe, cereale, materiale de constructii, produse cu viteza de rotatie rapida, exploateaza ilicit aceasta facilitate europeana si se sustrag de la plata TVA prin mai multe modalitati. Ori nu-si evidentiaza achizitia intracomunitara ori o evidentiaza, dar ulterior isi cesioneaza societatea comerciala abuzand din nou de facilitatea acordata mediului de afaceri de a-si instraina in mod rapid si legal actiunile si partile sociale.

Unii dintre agentii economici participanti activ la aceste schimburi Romania-UE exploateaza ilicit aceste facilitati si se sustrag de la plata TVA. Mai avem sustragere de la plata TVA aferenta cresterii de pret de la bunurile importate, pentru ca se interpun societati comerciale de tip fantoma care isi insusesc mare parte a profiturilor si, pe cale de consecinta, a TVA. Ne-am confruntat, tot anul trecut, cu evaziune fiscala in domeniul produselor accizabile, atat produse energetice, cat si bauturi alcoolice si de tigarete.

Integral in Financiarul