Guvernul mentine termenul de 1 ianuarie 2015 pentru adoptarea euro in Programul de ConvergentaData publicarii: 08-03-2010 | Economie (RSS)

Guvernul ia in calcul mentinerea datei de 1 ianuarie 2015 pentru adoptarea efectiva a monedei unice europene, potrivit proiectului Programului de Convergenta, elaborat de guvern in februarie.

Executivul atrage, insa, atentia ca, in conditiile economice actuale, "moneda nationala nu va putea intra in mecanismul ratei de schimb II (ERM II) mai devreme de 2012".

Guvernul ia in calcul o redresare mai ampla a economiei, pentru cazul in care masurile strategice vor contribui intr-un mod mai eficient la consolidarea sistemului financiar si la ameliorarea climatului de incredere sau daca cererea la nivel mondial va creste peste asteptari. In aceste conditii, pentru anul 2010 guvernul prevede o majorare a produsului intern brut (PIB) cu 1,3%, urmata de un avans cu 2,4% in 2011 si 3,7% in 2012.

"In prima parte a anului 2010, tendinta de contractie a activitatii economice va continua. Este posibil ca in primele doua trimestre din anul 2010 cresterile reale ale produsului intern brut sa fie negative, dar pentru anul 2010, cadrul macroeconomic previzioneaza iesirea din intervalul negativ si trecerea la o crestere moderata a produsului intern brut, in termeni reali, respectiv cu 1,3% fata de 2009", se mentioneaza in proiectul Programului de Convergenta.

In ceea ce priveste deficitul bugetar, autoritatile romane trebuie sa il scada sub 3% din PIB pana in 2012, de la aproximativ 7,4% din PIB cat a fost in 2009, potrivit datelor estimative prezentate de statistica. Acest lucru ar presupune "realizarea unui efort de consolidare mediu anual de 1,75% in perioada 2010-2012".

Pentru anul 2010 si urmatorii doi ani, prognoza macroeconomica a luat in calcul derularea acordului de imprumut cu FMI, CE si Banca Mondiala si, ca urmare, respectarea conditiilor si tintelor stabilite.

Motorul cresterii: cererea interna

In 2010, cererea interna s-ar putea majora cu 1,4%, potrivit estimarilor guvernului. "Principala componenta care va inregistra o crestere va fi consumul privat, ale carui cheltuieli se vor majora cu 3,8%, ca efect al cresterii increderii in masurile guvernamentale de relansare economica si al reluarii inclinatiei spre consum printr-o imbunatatire a sistemului de creditare".

Cererea externa, in crestere concomitent cu majorarea activitatii economice interne, va influenta pozitiv evolutia comertului exterior, se arata in Programul de Convergenta. Exporturile si importurile de bunuri si servicii vor inregistra cresteri moderate, astfel ca exportul net va avea o usoara contributie negativa (0,2 procente) la cresterea reala a PIB.

In plus, in urmatorii doi ani (2011 si 2012), cresterea PIB ar urma sa se accelereze, odata cu intensificarea schimburilor comerciale externe si a cresterii activitatii in toate sectoarele economice.

"Motorul cresterii il va reprezenta cererea interna, din care formarea bruta de capital fix va inregistra o schimbare de tendinta incepand cu anul 2011, respectiv se va majora cu 5,0% si 6,7% in 2012", precizeaza documentul. La aceasta estimare s-a avut in vedere cresterea surselor de finantare a proiectelor aflate in derulare, imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene concomitent cu asigurarea finantarii din bugetul de stat sau a investitiilor eligibile.

Exporturile cresc cu 3,5%, importurile - cu 4,2% in 2010

Odata cu premisa incheierii recesiunii in anul 2010, guvernul apreciaza ca exporturile de bunuri in acest an se vor majora cu 3,5%, iar importurile de bunuri cu 4,2%. In acest context ponderea deficitului comercial FOB-FOB in PIB ar urma sa se mentina la nivelul din 2009, respectiv la 5,7%.

Guvernul se mai asteapta ca deficitul contului curent al balantei de plati externe "sa se mentina in limite sustenabile in acest an, astfel incat sa reprezinte 5,1% din PIB, fiind acoperit prin investitii straine directe in proportie de 76%".

Luand in considerare o tendinta de continuare a cresterii economiei mondiale in urmatoarea perioada, ca efect al depasirii crizei economice si financiare, guvernul mai estimeaza cresteri ale exporturilor de bunuri, cu 4,6% in 2011 si cu 6,7% in 2012.

Activitatea economica interna, prognozata sa accelereze, va necesita importuri suplimentare, in crestere  cu 4,9% in 2011 si cu 8,3% in 2012. Ca  urmare, ponderea deficitului comercial FOB-FOB in PIB va fi usor in crestere, atingand nivelul de 5,9% in anul 2012, se mai arata in document.

Totodata, programul mai prevede ca deficitul de cont curent nu se va deteriora, urmand sa reprezinte 5,2% din PIB in anul 2011 si 5% in anul 2012. Excedentul balantei transferurilor curente va compensa, ca si pana in prezent, impactul negativ al deficitului balantei comerciale si al balantei veniturilor.

Redresarea economica va determina si scaderea somajului

In ceea ce priveste forta de munca, un efect al scaderii economice, in principal in industrie, ar fi scaderea populatiei ocupate in varsta de munca cu 0,9% in acest an. Ca urmare, rata de ocupare ar urma sa se reduca la 58% in 2010.

"In conditiile revenirii cresterii economice pe o panta ascendenta, pentru anii 2011 si 2012 se prevad cresteri ale populatiei ocupate, cu cate 1%, ceea ce va face posibila imbunatatirea ratei de ocupare, care se estimeaza sa depaseasca in anul 2012 nivelul din 2008", se mai arata in document.

Rata somajului, conform datelor Biroului International al Muncii (BIM) de 8,4%, estimata pentru anul 2009, se va imbunatati incepand cu 2010 si va ajunge la 7,5% in 2011, respectiv la 7% in 2012.

Dupa cresterea foarte mare a numarului somerilor inregistrati in anul 2009, guvernul se asteapta ca numarul acestora sa scada an de an, in conditiile cresterii economice si a numarului locurilor de munca. Pentru perioada urmatoare sunt prognozate scaderi ale ratei somajului inregistrat pana la 6,2% in 2012.

Masuri de austeritate pe termen mediu

Guvernul ia in calcul masuri de austeritate si pentru anii urmatori, care ar trebui sa conduca la reducerea deficitului bugetar cu 1,7 puncte procentuale din PIB in 2010, 1,9 pp din PIB in 2011 si 1,4 pp din PIB in 2012, reprezentand cumulat o ajustare de 5 pp in perioada 2009-2012.

Programul bugetar pe anul 2010 vizeaza reducerea deficitului la 5,9% din PIB (6,3% potrivit metodologiei europene).

Masurile avute in vedere in anul 2010 implica mentinerea cotei unice de impozitare si a TVA la nivelurile actuale si se concentreaza in principal pe reduceri de cheltuieli curente, care au avut cea mai importanta dinamica de-a lungul ultimilor ani, si includ limitarea cheltuielilor de personal prin inghetarea salariilor, inghetarea angajarilor in sectorul public si continuarea politicii de inlocuire a unui angajat din sapte care parasesc sistemul si reducerea platii orelor suplimentare si a premiilor.

Riscuri fiscale si bugetare

Guvernul mai atrage, insa, atentia ca daca nu se vor realiza economii prin reducerea numarului de pensionari pe caz de boala din reexpertizarea starii de sanatate a acestora, este necesara suplimentarea anuala cu 2 miliarde lei pe termen mediu a cheltuielilor cu pensiile. De asemenea, asigurarile pentru somaj pot fi mai mari decat cele estimate  in conditiile unei rate a somajului superioara celei din scenariul de baza.

In ce priveste situatia companiilor de stat si reducerea subventiilor, deteriorarea situatiilor financiare ale companiilor de stat in 2009 poate continua pe termen mediu, daca nu are loc implementarea unor masuri ferme de restructurare si eficientizare.

Incasari de la Rompetrol, plati in contul garantiilor

Cu privire la recuperarea sumelor scadente datorate de Rompetrol, scenariul de baza avut in vedere de guvern pentru 2010 contine o valorificare integrala a obligatiunii Rompetrol de 2,4 miliarde lei, "totusi ca urmare a lipsei de disponibilitati reclamate de companie sumele incasate ar putea scadea la 1,2 miliarde lei (0,2% din PIB)".

In acelasi timp, garantiile de stat emise in anii anteriori sunt in perioada de rambursare, iar estimarile privind platile ce urmeaza a se efectua din bugetul de stat in contul acestor garantii urmeaza o tendinta descendenta, respectiv de la 0,07% in PIB in 2010 la 0,03% din PIB in 2012.

Avand in vedere, insa, garantiile de stat emise in anul 2009 si cele care urmeaza a fi acordate in 2010, in special pentru programul guvernamental "Prima Casa", platile din buget in contul garantiilor de stat executate sunt estimate sa creasca cu circa 0,004% din PIB in 2011 si 2012, corespunzator unei rate a esecului (default rate) de 0,5% pentru creditele contractate in cadrul programului "Prima Casa".

Deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4% pana in anul 2060

Guvernul se mai asteapta ca populatia potentiala ocupata in varsta de munca (15 - 64 ani) sa inregistreze cresteri moderate. "Semnificativ este ca se asteapta ca evolutia populatiei ocupate potentiale sa aiba o contributie pozitiva, dar inca moderata, la cresterea PIB potential in perioada urmatoare (2010-2012)", se arata in document.

Analiza guvernului arata ca impactul bugetar al implementarii masurilor de reforma va aduce pe termen mediu economii la bugetul asigurarilor sociale cuprinse intre 0,6% si 1,5% din PIB, iar pe termen lung (anul 2060) comparativ cu sistemul in vigoare, deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4 puncte procentuale.

Rezultatele estimate prin modelul de pensii pentru scenariul de baza indica o crestere a ponderii cheltuielilor totale cu pensiile in PIB la 14% respectiv la 12,1% din PIB pentru sistemul asigurari sociale de stat (Pilonul 1) la finele intervalului de prognoza.  Pilonul 2 va avea o pondere din ce in ce mai importanta in totalul cheltuielilor cu pensiile, incepand cu anul 2050, atingand o pondere de 1,8% din PIB in anul 2060, conchide proiectul Programului de Convergenta.

NewsIn