Frauda fiscala reprezinta 5%-6% din PIB, iar economia ascunsa ajunge la 23%

Andreea Paul, consilier personal al premierului, spune ca singura sursa pentru a spori incasarile bugetare este reducerea evaziunii fiscale.

Consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc, Andreea Paul, spune ca reducerea evaziunii fiscale este singura modalitate de a mari incasarile bugetului deoarece cresterea taxelor nu este luata in calcul. Andreea Paul arata intr-un interviu acordat "Financiarul" ce masuri are in vedere guvernul in acest an pentru scoaterea la lumina a economiei subterane si care sunt pericolele ce pot compromite efectele pozitive ale acestora.

"Financiarul": In februarie 2009 criticati proiectul de buget al guvernului pentru ca nu prevedea masuri de combatere a evaziunii fiscale. Care sunt nemultumirile pe care le aveti acum?

Andreea Paul: Curajul, vointa si integritatea institutiilor statului care raspund direct de diminuarea evaziunii fiscale. Daca procesul legislativ ramane intesat cu exceptii si facilitati croite prost in Codul Fiscal sau in alte acte normative, deschidem multiple cai de eludare a platii de taxe si impozite. Suntem obligati sa ne trezim urgent la o realitate dura: nu de putine ori, bunele intentii politice din ultimii ani si scopurile nobile au efecte perverse in aplicare. Daca inspectorii fiscali nu isi fac bine treaba, indiferent de masurile pe care le ia guvernul, Ministerul Finantelor sau ANAF, nu putem sa iesim invingatori din lupta cu rechinii fiscali. Lucrurile se complica, pentru ca fara suportul masiv al justitiei, al Curtii de Conturi, al Consiliului Concurentei sau al ANRMAP ramanem condamnati la dimensiuni greu acceptabile ale evaziunii fiscale care ne pune in pericol bunastarea proprie. Nu mai putin relevanta e conduita fiecarui roman care ar fi infinit mai castigat sa adopte o atitudine ferma de genul "eu nu mai platesc spaga!".

Problema evaziunii fiscale a fost ba alimentata politic, ba tolerata, evitata si amanata vreme de 20 de ani. Nu mai e timp de zabava. Actiuni ferme, rapide si decisive se impun in cel putin doua directii majore ale economiei ascunse: munca la negru si evaziunea fiscala. Asta daca dorim un buget public pro-competitivitate, pro-investitii, pro-crestere economica, pro-transparenta si pro-integritate, nu la sfantul asteapta, ci acum.

Credeti ca incasarile bugetului vor creste pana la nivelul programat datorita masurilor de combatere a evaziunii fiscale, asa cum a anuntat ministrul Finantelor?

Imi doresc enorm ca mesajele prim-ministrului Emil Boc si ale ministrului de Finante Sebastian Vladescu sa-si atinga finalitatea in acest sens.

Adevarul e ca nu avem prea multe alternative de luat in calcul. Spatiul bugetar e limitat - il auziti atat de des invocat. Guvernul Boc se afla, asadar, intr-o situatie foarte dificila. Pe de o parte, vrem sa stimulam mediul de afaceri, deci refuzam sa crestem incasarile bugetare prin noi taxe si impozite sau prin ridicarea nivelului celor existente, asa cum au facut unele state din regiune. Ba mai mult, vrem sa comasam si sa continuam sa eliminam stufarisul fiscal actual -  proces inceput anul trecut cu cele peste 100 de taxe parafiscale. Pe de alta parte, trebuie sa platim in continuare pensii si salarii, sa investim masiv in infrastructura, educatie si sanatate, dar nu numai. Deci nu putem sa restrangem mult cheltuielile bugetare. Asadar, avem nevoie de venituri suplimentare pe actualul sistem fiscal. Tocmai de aceea, in ceea ce priveste sarcina fiscala, prioritatea numarul 1 a guvernului este scoaterea unei ponderi semnificative a economiei subterane la suprafata.
 
Cat de mare este evaziunea fiscala si care sunt pierderile pe care le aduce Bugetului de stat?

Dimensiunile sale tin de cele ale unui aisberg, caruia ii vezi suprafata, dar niciodata nu poti fi sigur de cat e de adanc. Mai mult decat atat, frauda fiscala este doar o parte a economiei ascunse. Jumatate din cea din urma este generata de economia la negru.

Din punct de vedere macroeconomic, estimarile fraudei fiscale (in special din TVA) se ridica la 5%-6% din PIB, iar cea a economiei ascunse se ridica la aproximativ 23% din PIB, in ultimii ani.

Din punctul de vedere al organului de control, cea mai sigura evaluare a nivelului evaziunii fiscale este data de rezultatele concrete ce tin de numarul de sesizari penale, de valoarea prejudiciului aferent, de valoarea confiscarilor de marfuri contrafacute sau de contrabanda etc.

Din punct de vedere bugetar, ne putem compara simplu cu o tara vecina, Bulgaria, care are o cota unica de 10% si TVA de 20%, dar un venit bugetar de aproximativ 40% din PIB, in timp ce in Romania colectarile la buget sunt de doar 32%, in conditiile unei cote unice de 16% si TVA de 19%. Sigur ca nu iau in calcul diferentele intre celelalte impozite, dar ne dau o dimensiune de ansamblu a fenomenului.
 
Care sunt sectoarele economiei unde se pierd cei mai multi bani prin evaziune fiscala?

In principal in zona achizitiilor intracomunitare de marfuri, prin sustragerea de la plata TVA, in comertul cu produse energetice, bauturi alcoolice si tutun, in general la marfurile puternic accizate, in comertul cu produse agricole si nu numai.

Integral in Financiarul